Acest comitet, anunţat la 23 septembrie de ONU, trebuie să elaboreze amendamente la Constituţia siriană, aprobată în 2012, sau să redacteze alta nouă. El este format din 150 de membri: 50 numiţi de guvernul de la Damasc, 50 de opoziţie şi 50 din partea societăţii civile şi a Naţiunilor Unite. Personalităţi kurde sunt prezente pe listele opoziţiei şi societăţii civile, însă administraţia semiautonomă kurdă, care controlează aproape 30% din Siria, cu teritorii în nord şi nord-est, a calificat drept 'injustă' excluderea ei în calitate de entitate politică.
La Qamichli, manifestanţii s-au adunat în faţa birourilor ONU, potrivit AFP. 'Este dreptul nostru de a participa la elaborarea Constituţiei', 'Administraţia autonomă este inseparabilă de poporul sirian', se putea citit pe pancarte. Bărbaţi şi femei agitau portrete ale 'martirilor' Forţelor Democrate Siriene (FDS), alianţă formată din combatanţi kurzi şi arabi, care a jucat un rol major în lupta împotriva grupării Stat Islamic (SI). După ce au fost supuşi discriminărilor de-a lungul deceniilor, kurzii din Siria au creat o zonă semiautonomă în urma conflictului declanşat în 2011.
Minoritatea etnică ţine cu orice preţ să-şi păstreze această semi-autonomie, denunţată de puterea centrală a lui Bashar al-Assad. Kurzii nu au participat nici la negocierile de pace sub egida ONU, nici la negocierile de la Astana, lansate în ianuarie 2017 de Moscova, Teheran şi Ankara, în special din cauza refuzului Turciei, ostilă acestei minorităţi. Declanşat în urma represaliilor manifestaţiilor prodemocraţie, războiul din Siria s-a soldat până acum cu peste 370.000 de morţi. Regimul lui Assad a recucerit circa 60% din teritoriu, cu sprijinul militar al Moscovei, Iranului şi Hezbollahului libanez, conform Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
