Într-un comunicat formulat pe un ton dur, Moscova a acuzat de asemenea Letonia, Lituania şi Estonia de xenofobie şi discriminare, afirmând că aceste ţări îşi tratează minorităţile ruse ca pe "oameni de categoria a doua".
"Ceea ce se întâmplă acum în ţările baltice este inacceptabil pentru noi şi în mod cert va afecta starea relaţiilor bilaterale cu aceste ţări, care deja sunt într-un total declin", a subliniat ministerul rus.
Joia trecută, Letonia a demolat la Riga un monument emblematic ce data din epoca sovietică, în conformitate cu legislaţia modificată după invazia rusă asupra Ucrainei şi în pofida protestelor minorităţii ruse din această republică baltică.
Letonia, la fel ca vecinii săi baltici Lituania şi Estonia, face parte din Uniunea Europeană (UE) şi din Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi s-a poziţionat în mod ferm în sprijinul Ucrainei după declanşarea invaziei ruse.
Tot marţi, Kremlinul a condamnat apelurile unor lideri europeni de a interzice acordarea de vize pentru turiştii ruşi, afirmând că astfel de propuneri sunt "iraţionale" şi constituie cea mai recentă manifestare a agendei antiruseşti a Occidentului, transmite Reuters.
În cadrul unei reuniuni care a început la Praga, miniştrii de externe ai ţărilor din UE vor discuta apelurile ţărilor baltice şi ale altor câteva state membre de a suspenda eliberarea de vize pentru ruşi pentru acces în Spaţiul Schengen.
Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, şi-a exprimat marţi speranţa că vizita delegaţiei Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) va avea loc şi a subliniat că această vizită este în interesul Rusiei. "Suntem interesaţi de această vizită şi o aşteptăm de multă vreme", a spus Peskov.
Centrala de la Zaporojie, unde sunt situate şase din cele 15 reactoare ucrainene, a fost luată sub control de trupele ruse la începutul lui martie, la scurt timp după declanşarea invaziei la 24 februarie.
Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardarea împrejurimilor complexului nuclear, pe malul Niprului, şi de punerea lui în pericol.
Letonia decide înlăturarea tuturor monumentelor ce glorifică regimurile totalitare
Legea precizează că Monumentul Victoriei Sovietice de la Riga se numără printre cele care trebuie dărâmate, plan deja aprobat de consiliul municipal.
Pe 12 mai, parlamentarii letoni au aprobat un proiect de lege care a modificat un acord din 1994 dintre Letonia și Rusia privind conservarea monumentelor din epoca sovietică.
„Condițiile geopolitice schimbate... înseamnă că Letonia nu poate și nu va fi obligată să păstreze... monumente ale ocupației sovietice”, a spus Rihards Kols, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului, explicând mișcarea.
Menţionează, de asemenea, că în Letonia există aproximativ 300 de monumente, plăci memoriale şi obiecte comemorative care celebrează regimul sovietic sau Armata Roşie, deşi niciunul nu este la fel de controversat ca Monumentul Victoriei.
Impunătorul monument ridicat în capitala Riga în 1985 este format dintr-un obelisc de 79 de metri înălţime şi mai multe statui uriaşe de bronz şi a fost construit pentru a marca cea de-a 40-a aniversare a victoriei sovietice asupra Germaniei în al doilea război mondial.
Letonia a fost ocupată atât de Germania, cât şi de Uniunea Sovietică, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
După sfârşitul războiului a fost anexată de Moscova, făcând parte din URSS până în 1991. Monumentul Victoriei Sovietice este perceput de mulţi ca un simbol al ocupaţiei ruseşti, mai degrabă decât ca celebrarea unei victorii, potrivit Agerpres.
Germania și Franța resping propunerea interzicerii rușilor în țările UE, într-un document comun
Germania şi Franţa nu vor interzicerea rușilor în Uniunea Europeană pentru toți cetățenii ruși. Țările au respins într-un document comun de poziţie această propunere, informează Agerpres, citând dpa.
"Trebuie să ne gândim la moduri inteligente de utilizare a importantei pârghii pe care o constituie eliberarea vizelor", se subliniază în documentul trimis altor ţări membre ale UE înainte de reuniunea miniştrilor de externe ai ţărilor UE ce va avea loc marţi şi miercuri la Praga.
Chiar dacă acceptă faptul că cererile de vize din partea cetăţenilor ruşi ar trebui să fie examinate cu atenţie pentru potenţiale riscuri la adresa securităţii, documentul atenţionează de asemenea împotriva subestimării "puterii de transformare pe care o are experimentarea la prima mână a vieţii în sisteme democratice".
"Politicile noastre privind viza trebuie să reflecte aceasta şi să continue să le permită oamenilor contacte în cadrul UE cu cetăţeni ruşi care nu au legături cu guvernul rus", se mai spune în documentul consultat de dpa.
Documentul argumentează în favoarea menţinerii cadrului legal actual ce le permite studenţilor, artiştilor, oamenilor de ştiinţă şi altor profesionişti de primă importanţă să intre în UE indiferent de faptul dacă ei personal se confruntă sau nu cu persecuţii în Rusia.
Documentul atenţionează împotriva restricţiilor cuprinzătoare asupra eliberării de vize şi subliniază importanţa de a nu înstrăina generaţii viitoare de ruşi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
