'În acest moment suntem pregătiţi ca, odată ce decizia Curţii Constituţionale va fi publicată, să procedăm personal la punerea în aplicare a autorizaţiilor, însă pentru a face faţă la toate cele patru categorii de activităţi pe care noi le desfăşurăm, atunci când vorbim de supraveghere tehnică în scopul obţinerii de probe, sigur că avem nevoie de resurse suplimentare', a afirmat şefa DNA.
Ea a subliniat că pentru a respecta decizia CCR este nevoie de modificări privind structura de personal a DNA şi de resurse umane şi tehnice.
'În primul rând, avem nevoie de o suplimentare a numărului de poliţişti care vor lucra în DNA, dar şi o suplimentare a echipamentelor tehnice pe care le folosim, a softurilor, a procedurilor pentru a pregăti din punct de vedere profesional poliţiştii care vor lucra în DNA - ceea ce implică o sumă de aproximativ 10 milioane de euro. În această sumă se include şi necesitatea de a avea un spaţiul suplimentar. (...) În principal, decizia Curţii Constituţionale obligă procurorii şi poliţiştii din poliţia judiciară să procedeze personal la punerea în executare a autorizaţiilor de supraveghere tehnică', a explicat Kovesi.
Aceasta a menţionat că sunt patru tipuri de activităţi care intră în procesul de supraveghere tehnică - interceptările comunicaţiilor, interceptările în mediul ambiental, localizările şi situaţiile în care este nevoie de acces la trafic de date.
'În prezent, prin pronunţarea acestei decizii, orice sprijin tehnic trebuie să fie acordat doar de procurori, poliţişti sau doar de furnizorii sau companiile de telecomunicaţii. În acest moment, noi am făcut această evaluare pentru a putea lucra eficient în cazurile noastre. (...) Avem nevoie de această suplimentare a bugetului, însă această evaluare este valabilă doar dacă putem folosi infrastructura deja existentă a SRI, cu condiţia ca punerea în executare să se facă direct de poliţiştii şi procurorii din DNA. Acest lucru este posibil în acest moment - ca poliţiştii şi procurorii din DNA să procedeze personal la punerea în aplicare a acestor autorizaţii -, dar trebuie să folosim această infrastructură', a mai spus şeful DNA.
Potrivit acesteia, în situaţia în care, din punct de vedere legal, nu va fi permisă folosirea infrastructurii existente, evaluarea făcută va fi mult mai mare. În ceea ce priveşte situaţia dosarelor aflate pe rol, ea a dat asigurări că procurorii DNA îşi vor continua activitatea, dar a admis că există posibilitatea ca unele să fie întârziate.
'Avem peste 7.300 de dosare în acest moment în lucru la aproximativ 120 de procurori. Este un volum foarte mare de dosare. Sunt procurori care au în lucru peste 100 de dosare. (...) Dacă va fi aprobată suplimentarea schemei de personal până în acel moment va trebui să folosim resursele existente, motiv pentru care anumite dosare sau în general dosarele de urmărire penală care nu sunt aproape de finalizare vor fi un pic întârziate. În acest moment, trebuie să folosim poliţiştii din poliţia judiciară pe care îi avem pentru a pune în aplicare aceste măsuri de supraveghere tehnică. Aşadar, vom avea câţiva poliţişti care nu vor mai lucra în dosarele penale şi care vor fi pregătiţi din punct de vedere profesional de colegii de la Serviciul Tehnic pentru a putea să continuăm aceste activităţi care sunt extrem de necesare şi utile în strângerea probatoriului', a adăugat ea.
Despre decizia CCR şi 'binomul SRI-DNA', Kovesi a precizat că Direcţia Naţională Anticorupţie a lucrat cu toate instituţiile statului care puteau oferi sprijin tehnic sau informativ şi va continua colaborarea. 'Până la urmă nu cred că este neconstituţional să lucrezi cu o instituţie a statului care îţi oferă un anumit sprijin tehnic sau îţi oferă o anumită infrastructură. (...) Desigur, colaborarea noastră cu SRI, dar şi cu celelalte instituţii se va desfăşura doar în conformitate cu legea', a punctat Laura Codruţa Kovesi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
