Ediția din 22 martie a emisiunii Borza Analytica a debutat cu legile justiției. Mai exact, s-a discutat despre atribuțiile constituționale ale președintelui în procesul de numire al șefilor Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Deputatul independent a amintit traseul legilor justiției din ultimele luni, pornind de la compromisul realizat de coaliția de guvernare cu opoziția, în comisia Iordache.
„După ce s-a reușit o formulă de compromis pe articolul 53 din legea 303/2004 în comisia Iordache, legile justiției au intrat în plenul celor două camere, fiind adoptate în decembrie. Imediat după vot, PNL și USR au sesizat Curtea Constituțională. CCR s-a pronunțat în ianuarie și februarie (…) După comunicarea motivării Curții Constituționale a României, legile au intrat în dezbatere inițial în comisia Iordache și pe urmă, în plenul celor două camere. Prevederile neconstituționale au fost fie înlăturate, fie redefinite.", a amintit Borza.
Numirea șefilor ICCJ de către președinte, neconstituțională
Remus Borza a vorbit despre prevederea din legea 303/2004, invocând faptul că autoritatea președintelui României a fost eliminată în ceea ce privește numirea președinților și vicepreședinților Înaltei Curți de Casație și Justiție.
„A fost declarat neconstituțional articolul 53 din 303/2004, care dădea dreptul președintelui să numească la propunerea CSM-ului președintele și vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție. În ceea ce privește articolul 53 din legea 303/2004, în comisia Iordache se ajunsese la o formulă de compromis și anume: ca președintele țării să numească în continuare președintele și vicepreședinții ICCJ, fiind scos din procesul de numire al președinților de secție de la Instanța Supremă. Curtea Constituțională, în urma sesizării făcute de Parlamentarii PNL și USR, au opinat că președintele republicii nu are atribuții constituționale în procesul de numire al conducătorilor instanței supreme”, a declarat Borza.
Borza: „Președintele e un om politic"
Remus Borza a declarat că nu există vreun articol în Constituție care să-i permită președintelui României implicarea în procesul de numire al magistraților. De asemenea, deputatul a subliniat faptul că atât președintele, cât și Parlamentul, sunt instituții politice.
„Marți, Camera Deputaților, ca urmare a deciziei Curții Constituționale, l-a înlăturat total pe președintele republicii din procesul de numire al președintelui și vicepreședinților ICCJ. Prerogativele președintelui sunt reglementate în Constituție, de la art. 80 până la art. 101. În cele 21 de articole nu regăsim o prevedere care să-l abiliteze pe președintele țării să numească președintele și vicepreședinții ICCJ. După Constituție, CSM are această îndreptățire, de a numi șefii instanțelor de judecată din România, fie că vorbim de judecătorii, tribunale, curți de apel sau ICCJ. Și e normal să fie așa, dacă tot vorbim de depolitizarea justiției… Doar nu aveți impresia că președintele republicii e Maica Tereza! E și el tot un om politic. Un candidat la președinția țării nu are nicio șansă să ocupe fotoliul de la Cotroceni fără susținerea unui partid politic sau a unei alianțe politice. (...) Totuși, actualul legislativ i-a făcut o concesie președintelui, lăsându-i prerogativele numirii procurorilor șefi și ai adjuncților acestora de la DNA, DIICOT și Parchetul General", a precizat deputatul.
[citeste si]
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
