Jupiter. Misterul planetei, descifrat

Cea mai mare planetă din sistemul solar, Jupiter are o compoziţie gazoasă, formată în cea mai mare parte din hidrogen şi heliu şi nu are o suprafaţă solidă aşa cum are Terra. Asemenea curenţilor de aer de pe Pământ, care joacă un rol important în sistemul climatic, mai mulţi curenţi puternici se deplasează de la vest la est în atmosfera planetei Jupiter purtând cu ei nori de amoniac care formează benzile colorate în alb, roşu, portocaliu, maro şi galben.

Jupiter nu are munți

Până recent, nu se cunoşteau multe lucruri despre fenomenele care au loc dedesubtul stratului de nori care învăluie planeta Jupiter. Cercetătorii au dezbătut mult timp adâncimea la care curenţii ajung sub suprafaţa planetei Jupiter şi a altor giganţi gazoşi şi de ce aceştia nu apar în interiorul soarelui, spune cercetătorul principal Navid Constantinou de la Universitatea naţională din Australia. Dovezi recente colectate de naveta spaţială Juno a NASA indică faptul că aceste sisteme de curenţi ajung până la 3.000 de kilometri sub norii de pe Jupiter, au spus cercetătorii într-o declaraţie. Jeffrey Parker, colaborator la studiu din partea Livermore National Laboratory din Statele Unite, spune că teoria lor demonstrează că sistemul de curenţi este suprimat de un câmp magnetic puternic.

Gazul din interiorul lui Jupiter este magnetizat şi credem că noua noastră teorie explică de ce sistemele de curenţi merg până la o anumită adâncime sub suprafaţa planetei gazoase, dar nu mai departe de atât, spune Parker. Nu există alte continente sau munţi sub atmosfera lui Jupiter care să obstrucţioneze traiectoria curenţilor, spune Parker. 

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News