Judecătorul Alexandru Vasile, care a anulat Hotărârea CCR, cercetat disciplinar. Ce sancțiune riscă magistratul de la Curtea de Apel Ploiești

Anunțul CSM vine în contextul în care soluția dată de Curtea de Apel Ploiești contrastează cu jurisprudența unitară a celorlalte instanțe de apel din țară, care, potrivit CSM, în aproximativ 30 de cauze similare, au respins cereri identice.

„În raport de interesul public manifestat față de soluția pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, Secția pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări cu privire la săvârșirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul care a soluționat cauza. Măsura dispusă are în vedere faptul că în aproximativ 30 de alte cauze identice soluţionate de curţile de apel din ţară soluţiile pronunţate au fost de respingere a acţiunii, practica judiciară fiind unitară în acest sens", se precizează într-o informare transmisă de CSM”, a transmis CSM.

Ce riscă judecătorul, în cazul în care se probează abaterea disciplinară

Potrivit art. 271 lit. s) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență constituie abatere disciplinară.

Reaua-credință este definită ca încălcarea cu știință a normelor de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane. Grava neglijență implică nesocotirea din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual.

În cazul de față, normele de drept nesocotite sunt chiar cele constituționale, care prevăd că actele jurisdicţionale ale Curţii Constituţionale nu sunt supuse căilor de atac și, de la data publicării în Monitorul Oficial, Partea I, deciziile Curţii sunt general obligatorii. Potrivit CCR, "Indiferent de natura hotărârilor Curţii, fie că sunt considerate acte jurisdicţionale, fie că li se contestă această calitate, fiind considerate ca simple acte de constatare sau avize, ele îşi produc efectele pe care Constituţia şi legea le conferă, în raport cu atribuţia exercitată de Curte, forţa lor juridică neputând fi contestată sau confirmată de nimeni, întrucât sunt emise în exercitarea unei atribuţii constituţionale, exclusive a Curţii".

În eventualitatea în care se va constata că magistratul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență, acesta poate fi sancționat, potrivit aceleiași legi, cu una dintre următoarele sancțiuni disciplinare, în funcție de gravitatea faptei:

a) avertismentul;

b) diminuarea indemnizației de încadrare brute lunare cu până la 25% pe o perioadă de până la un an;

c) mutarea disciplinară pentru o perioadă efectivă de la un an la trei ani la o altă instanță sau la un alt parchet, chiar de grad imediat inferior;

d) retrogradarea în grad profesional;

e) suspendarea din funcție pe o perioadă de până la 6 luni;

f) excluderea din magistratură.

Sancțiunile sunt aplicate de către secția corespunzătoare a CSM, în baza unei proceduri disciplinare, iar acestea se radiază automat după 3 ani de la executare, dacă nu survine o nouă abatere.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News