Israel afirmă că Iranul era aproape de a obține arma nucleară, dar serviciile secrete americane au altă variantă

Israelul a lansat o serie de atacuri asupra infrastructurii nucleare din Iran, susținând că regimul de la Teheran se apropie de un moment critic în dezvoltarea unei arme atomice. Totuși, surse din serviciile de informații americane, citate de CNN, oferă o altă perspectivă. Iranul nu ar fi urmărit activ, în acel moment, obținerea unei bombe nucleare.

Conform evaluărilor efectuate de comunitatea americană de informații, Iranul ar avea nevoie de aproximativ trei ani pentru a reuși să construiască atât bomba propriu-zisă, cât și un sistem de livrare și ghidaj eficient. Patru oficiali familiarizați cu aceste analize susțin că daunele produse de atacurile israeliene ar putea întârzia programul iranian doar cu câteva luni.

Deși una dintre principalele ținte - complexul nuclear de la Natanz- a fost serios avariată, centrul subteran de la Fordow, protejat de masive formațiuni montane, nu a suferit distrugeri semnificative. Specialiștii în apărare afirmă că Israelul nu dispune de resursele necesare pentru a elimina complet această instalație fără sprijin direct din partea Statelor Unite.

„Israelul poate survola aceste instalații nucleare, le poate ataca, dar dacă vrei cu adevărat să le dezafectezi, este nevoie fie de o lovitură militară americană, fie de un acord”, afirmă Brett McGurk, fost oficial american cu experiență în Orientul Mijlociu și analist CNN.

Trump vrea să țină SUA departe de un nou conflict regional

În fața acestei situații, administrația condusă de Donald Trump încearcă să evite implicarea într-un război complex în Orientul Mijlociu. Președintele a transmis clar că nu intenționează să implice SUA în acțiunile militare ale Israelului îndreptate împotriva programului nuclear iranian.

Cu toate acestea, oficialii de la Washington recunosc că, pentru ca Israelul să elimine complet amenințarea nucleară iraniană, ar avea nevoie de ajutorul american – mai ales în privința armamentului de penetrare a adăposturilor subterane și a bombardierelor strategice B-2.

În contextul acestor tensiuni, se conturează și diferențe de opinie în interiorul administrației, Unii consilieri ai lui Trump, adepți ai unei politici de neimplicare, se confruntă cu presiuni din partea unor republicani care cer o atitudine mai fermă.

„Nu suntem implicați în asta (războiul dintre Israel și Iran). Este posibil să ne implicăm. Dar în acest moment nu suntem implicați”, a declarat Trump duminică. În ziua următoare, aflat la summitul G7 din Canada, președintele a lansat un apel către ambele părți să revină la masa negocierilor „înainte de a fi prea târziu”.

Armata americană apără Israelul, dar nu atacă Iranul

Deși serviciile de informații americane rămân prudente în evaluările lor, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis o poziție diferită privind posibilele progrese ale Iranului către dezvoltarea unei bombe nucleare. Acest comandament, care coordonează operațiunile americane din regiune, a avertizat că Iranul ar putea accelera ritmul de producție dacă va decide să facă acest pas.

Generalul Michael Kurilla, aflat la conducerea CENTCOM, a solicitat resurse suplimentare pentru protejarea Israelului, fără însă a cere susținere pentru lansarea de atacuri ofensive împotriva Iranului. „Kurilla vrea să fie pregătit pentru cea mai dificilă situație de urgență”, a explicat o sursă familiarizată cu deciziile comandamentului.

În acest sens, portavionul USS Nimitz a fost direcționat rapid către regiune, iar alte resurse navale americane, capabile să intercepteze rachete balistice, vor ajunge în estul Mediteranei în zilele următoare. CNN relatează că, recent, două nave ale marinei SUA au doborât rachete iraniene îndreptate către Israel.

Israelul și SUA interpretează diferit același set de date

Diferențele de opinie dintre Israel și Statele Unite privind intențiile Iranului în materie de arme nucleare nu sunt o noutate. Deși cele două țări colaborează strâns în domeniul informațiilor, evaluările lor diverg uneori.

Într-o audiere în Congres, Tulsi Gabbard - actuala directoare a Serviciilor Naționale de Informații - declara că SUA „estimează în continuare că Iranul nu construiește o armă nucleară și că liderul suprem religios Ali Khameni nu a autorizat reluarea programului de înarmare atomică, pe care l-a suspendat în 2003”.

Pe de altă parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu a respins ideea că datele americane sunt corecte. Întrebat într-un interviu pentru Fox News despre discrepanțele dintre cele două evaluări și despre eventuale schimbări recente în comportamentul Teheranului, Netanyahu a susținut:

„Informațiile pe care le-am obținut și le-am împărtășit Statelor Unite sunt absolut clare. E absolut clar că (iranienii) lucrau la un plan secret de transformare a uraniului în arme și progresau foarte repede”.

Uraniul îmbogățit acumulat de Iran ar fi suficient pentru mai multe bombe

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a raportat recent că Iranul deține cantități considerabile de uraniu îmbogățit, aproape de pragul necesar pentru fabricarea de arme nucleare. Experții estimează că acest material ar putea permite construcția a până la nouă bombe.

Totuși, o parte dintre specialiști consideră că, deși Iranul ar putea produce rapid o armă rudimentară, problema reală rămâne sistemul de lansare - mult mai dificil de dezvoltat și care ar putea necesita ani de cercetare și testare.

Există temeri tot mai mari că operațiunile militare israeliene ar putea forța Iranul să demareze în mod activ un program de înarmare nucleară, contrar estimărilor actuale ale SUA.

Instalația de la Fordow, considerată cel mai greu de penetrat punct al infrastructurii nucleare iraniene, a fost până acum cruțată de atacuri. „Se revine la o singură chestiune: Fordow. Este ceva ce Statele Unite pot elimina. Este ceva ce în raport cu care israelienii vor avea mari dificultăți. Dacă acest lucru (războiul, n.r.) se termină cu instalația de Fordow intactă, am putea avea, de fapt, o problemă mai gravă. Ar putea determina Iranul să decidă să construiască o armă nucleară mai repede în condițiile în care dispune de acea infrastructură intactă”, avertizează Brett McGurk.

Diplomația, încă o opțiune viabilă – dar timpul se scurge

Donald Trump și echipa sa par deschiși la soluții diplomatice, însă Iranul a transmis prin canale indirecte, cum ar fi Qatarul și Omanul, că nu va accepta negocieri în timp ce este atacat. În același timp, Israelul nu a dat niciun semn că operațiunile sale militare ar putea fi suspendate în viitorul apropiat.

CNN subliniază că tensiunile crescute din regiune, combinate cu percepțiile diferite ale SUA și Israelului privind stadiul programului nuclear iranian, riscă să transforme o criză latentă într-un conflict de amploare.

CITEȘTE ȘI: Benjamin Netanyahu: Uciderea ayatollahului Khamenei va pune capăt conflictului

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News