Într-o intervenţie televizată, Barham Saleh a declarat că premierul Adel Abdel Mahdi 'acceptă să demisioneze' dacă blocurile din parlament se pun de acord asupra unui înlocuitor acceptabil, pentru a respecta cadrul constituţional şi legal'. În ce priveşte soarta lui Abdel Mahdi, 'vreau să vă asigur că, în calitate de preşedinte al republicii, voi aproba desfăşurarea de alegeri anticipate în cadrul unei noi legi electorale şi sub supervizarea unei noi Comisii electorale', a adăugat el.
Conform preşedintelui, noua lege electorală trebuie supusă la vot în parlament săptămâna viitoare. Preşedintele a primit în ultimele zile mai mulţi oameni politici şi responsabili irakieni pentru a se pune de acord asupra unui răspuns la masiva mişcare contestatară, începută pe 1 octombrie şi care cere plecarea întregii clase politice. Violenţele legate de aceste proteste s-au soldat cu peste 250 de morţi. Sistemul politic irakian a fost creat în 2003, în timpul invaziei americane care a dus la căderea dictatorului Saddam Hussein.
Conform Constituţiei votate în 2006, parlamentul poate, la iniţiativa proprie sau la cea a preşedintelui ţării, să-i retragă încrederea sa premierului. Textul nu face însă nicio referire la o demisie a şefului guvernului. În 16 ani, niciun prim-ministru nu a părăsit postul înainte de terminarea mandatului de patru ani.
În piaţa Tahrir din Bagdad, epicentrul protestelor, discursul preşedintelui nu a părut să convingă. 'Demisia lui Abdel Mahdi nu este decât o parte a soluţiei. Problema pe care o avem este cu toatele partidele la putere', a declarat pentru AFP Haydar Kazem, un manifestant în vârstă de 49 de ani. Abdel Mahdi s-a declarat marţi dispus să demisioneze dacă principalele blocuri din parlament - cel al liderului şiit Moqtada Sadr şi cel al lui Hadi al-Ameri, şeful paramilitarilor pro-Iran din Hashd al-Shaabi - se pun de acord asupra unui nou guvern şi a unui nou prim-ministru.
Blocurile au însă în continuare poziţii divergente. În virtutea sistemului complicat de repartizare a posturilor în funcţie de confesiuni şi de etnii, postul de prim-ministru revine unui şiit. Dar, potrivit observatorilor, într-o ţară unde Iranul şi SUA vor să-şi extindă influenţa, şeful guvernului trebuie să le convină şi acestor două puteri, la rândul lor inamice, informează Agerpres.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
