„Putem considera că mandatul (n.r. lui Nicolae Ciucă) e ca şi depus. Nimeni nu şi-ar putea permite să se răzgîndească. (...) Am înţeles că BEx al PNL a decis să propune BPN de marţi, 2 noiembrie 2021:
a) Nicolae Ciucă să-şi depună mandatul.
b) PNL să înceapă negocieri pentru formarea unui guvern plin fie cu USR, fie cu PSD.
Ce se va întâmpla în planul vieţii politice?
E o întrebare absolut necesară, deoarece în România de azi nimeni nu mai discută o ipoteză plecînd de la prevederile legale şi constituţionale, şi mai ales de la realităţi.
Potrivit Constituţiei, mingea e – ca să spun aşa – la Preşedinte. La întoarcerea de la Glasgow preşedintele trebuie să primească mandatul depus de Nicolae Ciucă. O dată îndeplinită această formalitate, preşedintele poate să:
a) Convoace partidele la noi consultări.
b) Să anunţe că nu va convoca imediat consultări pentru a lăsa timp partidelor să negocieze. E curios că, deşi iniţial, după căderea Guvernului Cîţu, Klaus Iohannis a declarat, în chip corect, că lasă timp de gîndire partidelor, s-a grăbit să convoace consultări. Fără a avea garanţia că ofertanţii pot alcătui majoritatea, a desemnat pe Dacian Cioloş premier şi, apoi, după căderea Guvernului în Parlament, l-a desemnat pe Nicolae Ciucă. Acesta a eşuat în formarea Guvernului minoritar şi de asta şi-a depus mandatul. Din acest punct de vedere, în noua situaţie înţelept din partea lui Klaus Iohannis ar fi să lase răgaz partidelor să negocieze şi să le cheme la consultări abia după ce acestea au ajuns la o înţelegere privind majoritatea.
Indiferent de momentul cînd vor fi convocate consultările, partidele parlamentare se vor întruni la nivel de conducere şi vor decide mandate de negociere cu alte partide. PNL, de exemplu, trebuie să se întrunească în BPN şi să decidă că partidul poate negocia cu alte partide în vederea unei majorităţi coaliţia de guvernare. Aşa cum se conturează deja, PNL va da mandat unei Delegaţii să negocieze şi cu USR şi cu PSD. O dată cu depunerea mandatului, Nicolae Ciucă se întoarce la condiţia de simplu membru PNL. Dacă se pariază mai departe pe el ca premier (şi cred că aşa se va întîmpla), BPN va decide că propunerea de premier e Nicolae Ciucă. Asta nu înseamnă că pe parcursul negocierilor, PNL n-ar putea renunţa la pretenţia de a da premierul. Nicolae Ciucă trebuie în acelaşi timp să primească mandat de negociere (în numele PNL şi nu ca premier desemnat) cu alte partide. Înainte de începerea negocierilor, USR şi PSD ştiu deja:
a) Că PNL pretinde din start să deţină postul de premier.
b) Că premier va fi Nicolae Ciucă.
Din punct de vedere constituţional, aceste negocieri, care ar trebui să aibă loc pînă la consultări (dacă ar fi după consultări ajungem în situaţia de acum, premierul desemnat n-are timp să negocieze pe îndelete), pot fi iniţiate şi de PSD şi de USR. Din punct de vedere practic, ştiindu-se că preşedintele de facto al PNL e Klaus Iohannis, USR şi PSD vor lăsa PNL iniţiativa.
Pentru că se tot vorbeşte de scenarii privind posibilele alianţe, realităţile arată că negocierile PNL-USR sînt condamnate la eşec:
a) (...) În realitate nici USR nu se grăbeşte să refacă alianţa. O dată ajuns preşedinte Dacian Cioloş, USR crede că e mai bine în Opoziţie decît la Putere. Partidul e convins că stînd în Opoziţie va cîştiga pe linie în 2024. (...)
b) Alianţa cu USR nu mai asigură majoritatea. Rîndurile parlamentarilor PNL s-au subţiat prin manevra Ludovic Orban”, a scris Ion Cristoiu pe blogul său.
„Singura alianţă a PNL rămîne cea cu PSD. Cu un premier desemnat în persoana lui Nicolae Ciucă, lui Marcel Ciolacu îi va fi mult mai uşor să-şi convingă colegii să intre într-o combinaţie cu PNL. Se vorbeşte de o împărţire în două a timpului de pînă la alegerile din 2024: jumătate cu un premier PNL, jumătate cu un premier PSD, după formula din Israel. Pe hîrtie lucrurile par simple. În realitate ele sînt complicate”, a subliniat Ion Cristoiu.
„Admiţînd că se ajunge la un Acord, partidele merg la consultări şi KlaUs Iohannis îl desemnează pe Nicolae Ciucă. În cele 10 zile rămase Nicolae Ciucă nu negociază acorduri, ci funcţiile în Guvern şi împărţirea efectivă a Puterii. Oricît ar părea de ciudat, aceste negocieri pot dura şi un an de zile. Dacă pică Guvernul Ciucă, pe 18 decembrie 2021, preşedintele trebuie să decidă dizolvarea Parlamentului. Cum Nicolae Ciucă n-a depus mandatul, se cere pentru dizolvarea Parlamentului condiţia căderii celor două Guverne. Dacă ea nu e îndeplinită, Parlamentul nu poate fi dizolvat. Chiar dacă au trecut 60 de zile de la prima cădere.
Deşi intru şi eu în jocul scenariilor bazate pe combinaţii sînt convins că nici o combinaţie nu va fi posibilă.
Pînă la urmă anticipatele rămîn singura soluţie realistă”, a conchis Ion Cristoiu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
