IMUNITATE PREȘEDINTE: CCR a respins excepția de neconstituționalitate ridicată de Gabriela Firea, privind imunitatea președintelui

Cei nouă judecători ai CCR au respins în unanimitatea excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Gabriela Firea. În baza hotărârii de astăzi a celor nouă judecători constituționali, președintele României nu va putea fi niciodată urmărit penal în timpul mandatului la Cotroceni, decizia CCR fiind definitivă și obligatorie.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în procesul în care Gabriela Firea a contestat decizia Parchetului General, de suspendare a anchetării lui Traian Băsescu, acuzat de săvârșirea infracțiunii de șantaj.

Gabriela Firea a depus pe 16 aprilie o plângere penală în care îl acuză pe șeful statului de amenințare și șantaj în legătură cu declarațiile pe care acesta le-a făcut într-o emisiune televizată.

În data de 18 aprilie, Parchetul General a anunțat că a deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de șantaj în legătură cu plângerea penală depusă Gabriela Firea împotriva lui Traian Băsescu. Procurorii au dispus însă suspendarea anchetei, argumentând că președintele se bucură de imunitate.

Citește și: Zegrean, despre decizia CCR pe tema imunității președintelui

Iată comunicatul prin care Curtea Constituțională anunță ce a hotărât în privința imunității prezidențiale:

"În ziua de 13 noiembrie 2014, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi al art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-a întrunit pentru a soluţiona excepţia de neconstituţionalitate având ca obiect dispoziţiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală, potrivit cărora: „Suspendarea urmăririi penale se dispune şi în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de o persoană.” Critica de neconstituţionalitate a vizat incidenţa acestor dispoziţii legale cu privire la persoana care ocupă funcţia de Preşedinte al României şi s-a raportat la prevederile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(5) care consacră principiul respectării obligatorii a Constituţiei şi a legilor, art.16 alin.(1) şi (2) privitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art.84 alin.(2) coroborat cu art.72 alin.(1) referitor la imunitatea Preşedintelui României şi în art.142 alin.(1) privind rolul Curţii Constituţionale de garant al supremaţiei Constituţiei.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport de criticile formulate.

Curtea a reţinut că dispoziţiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală sunt incidente şi în cazul urmăririi penale declanşate împotriva persoanei care ocupă funcţia de Preşedinte al României, impedimentul legal temporar care determină suspendarea urmării penale fiind constituit în această situaţie de prevederile art.84 alin.(2) din Constituţie referitor la imunitatea Preşedintelui României.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală.

Argumentaţia reţinută în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I".

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News