Edificiu-simbol al culturii naționale, Ateneul Român, construit în inima Bucureștilor în urmă cu peste 130 de ani (1886-1888), a devenit exponentul arhitectonic și spiritual nu doar al unui oraș, al unei Capitale, ci al unei națiuni. Acum, clădirea este înconjurată de gunoaie. Pare o bijuterie aruncată printre sticle de suc, cutii de bere și resturi alimentare. Printre gunoaie și mirosul ușor înțepător, turiștii străini vin și admiră Ateneul Român. Ce și-or imagina când văd că o astfel de bijuterie arhitecturală zace printre gunoaie, la fel cum este tot Sectorul 1 condus de Clotilde Armand?
Găsiți, mai jos, imagini cu Ateneul Român înconjurat de gunoaie sub administrația USR-PLUS - Clotilde Armand. În imagini ”este” și Florin Cîțu stilizat, cu mesajul că salvează economia, dar nu ne salvează și de gunoaie.
Iată imaginile:
Ateneul Român, "inima culturii românești"
Aici au conferențiat marile personalități și savanți ai României, aici au concertat toți consacrații și tinerii artiști profesioniști ai țării, aici au urcat pe podium multe formații și soliști de nivel mondial, aici s-au lansat “în primă audiție“ capodopere ale literaturii muzicale autohtone, aici s-au organizat primele expoziții ample, retrospective de pictură și sculptură ale maeștrilor artei plastice naționale, aici s-au perindat regi și regine, oameni politici și oaspeți de seamă de peste hotare spre a participa la evenimente de importanță națională și universală într-un cuvânt, la Ateneul Român s-au petrecut momente de anvergură istorică ce s-au înscris în cartea de aur a poporului nostru.
Puțini știu astăzi că Palatul Ateneului Român s-a clădit cu banii dintr-o subscripție publică, în urma organizării unei loterii naționale (500.000 de bilete în valoare de un leu), apelul adresat cetățenilor de naturalistul Constantin Esarcu (1836-1898), fondatorul Societății Ateneul Român, sunând ca o chemare populară, printr-un slogan de-a dreptul comic și banal: "Dați un leu pentru Ateneu!". Ideea apelului s-a transformat surprinzător într-o lecție de unitate, de trezire a conștiinței naționale. Concepută de arhitectul francez Albert Galleron, după cercetările științifice și indicațiile lui Alexandru Odobescu, revizuite și completate de un mănunchi de specialiști români (Al. Orascu, Ion Mincu, Ion Socolescu, Grigore Cerkez, Cucu Starostescu), cladirea de formă circulară s-a datorat valorificării fundațiilor deja existente din Grădina Episcopiei ce urmau să servească ridicării unui circ. Inspirat din vechile temple grecești, edificiul surprinde la prima vedere printr-o colonadă istorică ce susține un fronton triunghiular.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
