Harta Schengen. Ce țări au refuzat să intre în acest spațiu
Discuția despre harta spațiului Schengen include patru categorii mari de state: țările membre UE care sunt deja în acest spațiu, țările care sunt în Schengen dar care nu sunt în UE, țările care au refuzat să intre în Schengen și țările candidate la Schengen.
Există două state membre ale Uniunii Europene care au refuzat să fie membre Schengen. Este vorba despre Marea Britanie și Irlanda. Justiția și miniștrii de interne din toate statele UE s-au întâlnit pe data de 7 martie la Bruxelles să discute posibilul acces al României și Bulgariei în spațiul Schengen. UE a amânat din nou decizia, în lumina paraliziei politice a Bulgariei și a viitoarelor alegeri din Germania. În plus, există teama că persoane care apațin unor state non-UE vor avea acces în țări din spațiul Schengen. La mijloc există o altă problemă- populația îmbătrânită din statele Vestul și Nordul Europei. Pentru a nu intra în declin, au nevoie de imigranți care să mențină stabile forța de muncă și sistemul de pensii.
Douăzeci și două de state membre ale UE plus Elveția, Norvegia, Liechtenstein și Islanda sunt membri ai acestui spațiu, unde sunt abolite controalele vamale, fapt ce facilitează integrarea economică în Europa prin ușurarea transportului bunurilor și a persoanelor. În 2011, Parlamentul European a netezit calea României și a Bulgariei către Schengen, numai că aderarea noilor membri se face cu acordul tuturor membrilor existenți, scrie Stratfor, potrivit Capital.
Corupție și crimă sau teamă
Germania, Olanda, Belgia, Franța, Danemarca și Austria s-au opus aderării României și Bulgariei. Au argumentat că niciuna dintre aceste două state nu au făcut suficiente progrese în sistemul justiției, a luptei împotriva corupției și a crimei organizate.
În plus, există teama că persoane care aparțin unor state non-UE vor avea acces în țări din spațiul Schengen prin România și Bulgaria, din cauza controlului vamal slab.România și Bulgaria- o nevoie și o dilemă
Majoritatea statelor din Vestul și Nordul Europei au o populație îmbătrânită și aflată în declin și au nevoie să importe forță de muncă pentru a-și menține stabile forța de muncă și sistemul de pensii, dar se confruntă cu o situație dificilă în anii care vin.
Astfel, ele trebuie să creeze un echilibru între atragerea de imigranți pe care să-i angajeze și a calma alegătorii care au sentimentul că o politică laxă a migrației le amenință siguranța socială. Astfel, tensiunea privind aderarea României și Bulgariei la Schengen este parte din această dilemă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
