Regulile introduse după criza din 2008 pe pieţele financiare europene obligă fondurile speculative să îşi anunţe poziţiile short, care reprezintă de fapt un pariu că acţiunile unei companii vor scădea, către organismele de reglementare. Însă doar poziţiile mai mari de 0,5% din acţiunile unei companii ar trebui făcute publice.
Purtătorul de cuvânt al AFM, Ward Snijders, a precizat că din cauza unei erori umane au fost date publicităţii informaţii referitoare la poziţii short cuprinse "între 0,2% şi 0,5%" din acţiunile l-a companiile shortate, scrie Agerpres.
Anterior, cotidianul Financial Times a informat şi el că o parte din poziţiile short ale lui George Soros, inclusiv pariuri împotriva unor bănci olandeze precum ING Groep NV, au fost publicate marţi seara, pentru o scurtă perioadă de timp, pe pagina de Internet a Autorităţii de reglementare a pieţelor financiare din Olanda (AFM).
Victoria lui Trump, pierderi de un miliard de dolari
În mod normal, fondurile speculative păstrează în secret detaliile cu privire la tranzacţiile lor short. Unele fonduri îşi păstrează în mod intenţionat poziţiile sub pragul de 0,5% pentru a evita să dezvăluie aceste informaţii care pot influenţa piaţa. De exemplu, în luna iunie acţiunile Deutsche Bank AG au pierdut 14% după ce s-a aflat că Soros a pariat că aceste acţiuni vor scădea după ce Marea Britanie va vota în favoarea ieşirii din Uniunea Europeană. Pe de altă parte, luna aceasta Wall Street Journal a informat că Soros a pierdut un miliard de dolari după ce a pariat împotriva pieţei după câştigarea alegerilor prezidenţiale din SUA de către Donald Trump.
Soros, a cărui avere este estimată la 25,2 miliarde de dolari, este renumit pentru că în 1992 a făcut profit de un miliard de lire de pe urma pariurilor pe lira sterlină.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
