„Păstrarea actualului mod de calculare a costului standard per elev/preșcolar înseamnă adâncirea subfinanțării și scăderea calității actului educațional ca principal efect. Costul standard per elev/preșcolar este prin care guvernanții, de-a lungul anilor, nu au făcut decât să mimeze finanțarea educației. Fără alocări de fonduri calculate în funcție de realitățile din școli, educația din România va continua să se degradeze într-un ritm accelerat", au transmis reprezentanții Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI).
Costul standard-”groparul” învățământului preuniversitar
FSLI consideră că, după nouă ani de la introducere, acest cost standard per elev/preșcolar poate fi numit „groparul" învățământului preuniversitar, deoarece stabilirea „din condei" a valorii costului standard în anul 2010, a însemnat „lovitura de grație dată învățământului preuniversitar, acesta accelerându-și prăbușirea".
„Cârpelile anuale aduse costului standard prin HG au condus la realitatea pe care o vedem astăzi: puține unități de învățământ din cele peste 6.000 se mai pot încadra în cheltuielile de personal și asta nu pentru că cei care le conduc dau dovadă de rea voință, ci pentru că actualul cost standard este incorect stabilit" Sunt din ce în ce mai multe cazuri în care unitățile școlare nu se pot încadra în costul standard per elev/preșcolar, cum ar fi: unitățile de învățământ din zonele izolate, cu efective mici de elevi la clasă, unitățile de învățământ vocațional, care sunt aproape de desființare, colegiile și liceele cu peste 30 de elevi la clasă, unde majoritatea cadrelor didactice sunt cu gradul I, precum și grădinițele cu efective de copii la grupă peste media prevăzută de lege. Acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru Guvern și Parlament, precum și pentru Președintele României", mai spun sindicaliștii.
Sindicaliștii mai spun că același „dezastru" este și în cazul costului standard pentru bunuri și servicii, deoarece acesta a crescut de la 301 lei/an per elev/ preșcolar, valoarea din anul 2013, la 370 de lei în anul 2019.
„Așa s-a ajuns la situația de neacceptat într-o țară normală, ca părinții să aducă bani de acasă pentru supraviețuirea unităților de învățământ. Aceasta este consecința faptului că România nu este capabilă să aloce în prezent decât 2,9% din PIB de la bugetul de stat pentru educație, în condițiile în care, conform LEN, ar trebui să primească 6% din PIB. Guvernanții nu au făcut în toți acești ani o analiză serioasă a acestui cost standard, pentru a se ajunge la valoarea lui reală, ținând cont de toate condițiile specifice din unitățile școlare", spun reprezentanții FSLI.
Președintele chemat să impulsioneze Guvernul
„Dacă se dorește un învățământ de calitate, dacă se dorește ca școala să formeze forță de muncă de care are atâta nevoie România, dacă se dorește să înceteze migrația românilor, atunci trebuie crescută semnificativ investiția în educație. Guvernanții trebuie să lase Consiliul Național privind Finanțarea Învățământul Preuniversitar să stabilească valorea corectă a costului standard per elev / preșcolar și să se țină cont de ea sau cea mai bună variantă ar fi eliminarea acestuia. Păstrarea actualei formule privind stabilirea valorii costului standard înseamnă îngroparea definitivă a învățământului preuniversitar, "groparul" fiind acest cost standard. Considerăm, de asemenea, că Președintele României, profesor la bază, este cel care ar trebui să înțeleagă cel mai bine problemele din sistemul de învățământ preuniversitar generate de acest cost standard și ar putea să solicite partidului care a preluat guvernarea renunțarea la costul standard per elev/preșcolar și alocarea a 6% din PIB educației, ceea ce ar duce la creșterea calității învățământului din România", a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI, conform Mediafax.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
