Proiectul se află în mâinile Imerys, un grup transalpin aflat printre liderii mondiali din sector, și presupune construirea unei fabrici de extracție la Echassières, în centrul țării, unde mina Beauvoir este deja prezentă.
Studiile și carotajele prevăd prezența în profunzime a unor concentrații mari de hidroxid de litiu, în total un milion de tone cu un conținut între 0,9% și 1% de oxid, confirmând estimările Oficiului pentru Cercetări Geologice și Mine, care a inspectat zona încă din 2020.
Potrivit Europa Today, proiectul va necesita o investiție minimă de un miliard de euro, pe baza unui cost estimat de producere a litiului între 7 și 9 euro pe kilogram.
Imerys consideră noua mină ”foarte competitivă, în special pe piața europeană, și capabilă să garanteze o rentabilitate a investiției conform liniilor directoare ale grupului”.
Producția va începe in 2028, dupa fazele de evaluare si testele industriale. Din punct de vedere al ocupării forței de muncă, se preconizează crearea a aproximativ 1.000 de locuri de muncă, inclusiv industrii conexe.
”Este o chestiune de a răspunde provocării tranziției energetice oferind o soluție durabilă de decarbonizare, sporind în același timp suveranitatea Franței și a Europei prin reducerea importurilor”, subliniază Alessandro Dazza, CEO al Imerys.
Cererea de litiu este de fapt în creștere exponențială, dar există și problema riscurilor de mediu asociate cu extracția. Dazza asigură că ”Imerys va ține cont de problemele biodiversității și se angajează să implementeze un proiect prietenos cu mediul” în numele extracției responsabile, ”cu emisii care sunt la jumătate” față de cele ale altor mine de litiu active în lume astăzi.
Citește și:
Comoara ascunsă sub Europa: UE este în căutare de minereuri rare
”Litiul și minereurile rare vor deveni în curând mai importante decât petrolul și gazul”, a declarat luna trecută președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
”Doar cererea noastră de minereuri rare va crește de cinci ori până în 2030”, a adăugat ea. Dar problema este că, deocamdată, pe aceste materiale, care sunt fundamentale pentru tranziția ecologică și pentru alimentarea bateriilor mașinilor electrice, UE este puternic dependentă de țările străine.
Materiile prime critice
Potrivit Europa Today, în fiecare an, Europa importă materii prime pentru un cost total de 31 de miliarde de euro. Până de curând, aceasta nu a fost o problemă. Dar, în ultimii ani, mai ales odată cu criza energetică în curs care accelerează tranziția verde, soneria de alarmă a sunat la Bruxelles.
În septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat o comunicare ”Reziliența materiilor prime critice: trasarea unei căi către o mai mare siguranță și sustenabilitate”, care a intensificat efectiv munca la nivelul UE pentru identificarea și promovarea proiectelor de reducere a dependenței de străinătate.
Obiectivul de la Bruxelles s-a concentrat pe o listă de 30 de materii prime, considerate ”critice” pentru viitorul industriei europene. Dintre acestea, doar 3 sunt extrase în prezent în cantități bune în UE, în timp ce până la 17 au o rată de dependență de țări terțe egală cu 80%.
Printre acestea se numără litiul folosit în bateriile auto (în prezent principala sursă internă este nordul Portugaliei), indiul folosit în semiconductori și cobaltul utilizat în turbinele cu reacție. Pentru mineralele rare, care sunt din ce în ce mai importante pentru electrificarea transporturilor, depindem în proporție de peste 90% de China. O legătură care, la ultimul summit UE, a fost echivalată cu cea cu Rusia pe gaz: un potențial factor de destabilizare economică și geopolitică.
Harta subsolului
Pentru a remedia acest lucru, Europa a trasat trei căi. Prima trece prin suveranitatea minieră. Potrivit estimărilor Centrului de Cercetare al Comisiei UE, ”valoarea resurselor minerale europene neexploatate la o adâncime de 500-1.000 de metri este estimată la aproximativ 100 de miliarde de euro”.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
