Federația SINDALIMENTA cere ca orele suplimentare fiscalizate prestate să fie luate în calcului vechimii de muncă

Potrivit unui comunicat, Federaţia a solicitat Guvernului, Ministerului Muncii și grupurilor parlamentare să revizuiască legislația privind sistemul unitar de pensii, astfel încât să fie luate în calculul vechimii în muncă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, a orelor suplimentare fiscalizate prestate de angajaţi, la solicitarea angajatorului.

Cum se poate modifica legea

„Pentru materializarea acestui demers, care vine în întâmpinarea solicitărilor formulate de membrii de sindicat, SINDALIMENTA cere modificare ṣi completare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ṣi a Legii nr. 53/2003 referitoare la Codul muncii.

Pentru clarificarea acestui demers, precizăm că pentru participanţii la sistemul unitar de pensii publice, cele doua elemente luate în calcul pentru asigurarea eligibilităţii la acest sistem sunt stagiul de cotizare, conform art.16-19 din Legea 263/2010 ṣi vechimea în muncă definită de art.16 alin.5 din Legea 53/2003. Astfel, veniturile angajaţilor, inclusiv cele din prestarea orelor suplimentare, sunt impozitate conform art.138 din Legea 227/2015, cu modificările ṣi completările ulterioare, cu 25%, dar fărăa fi luate însă în calculul vechimii în muncă.

Considerăm imperios, pentru respectarea principiului echităţii sociale, includerea în baza de calcul pentru stabilirea vechimii în muncă/stagiului de cotizare (conducând la reducerea vârstelor standard de pensionare) a orelor suplimentare fiscalizate, cu atât mai mult cu cât actualul sistem public de pensii asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate conform art.49, alin.1-4, legea 263/2010”, mai transmite sursa citată.

În mediul privat se aplică deja acest principiu

„Demersul nostru se bazează pe situaţia concretă din mediul privat, unde orele suplimentare sunt plătite prin adăugarea unui spor la salariu de minimum 75% sau conform prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate. Aceste ore sunt prestate cu regularitate pe durata întregului an, iar din lipsă de personal ori din cauza factorului de sezonalitate, nu pot fi compensate cu timp liber, conducând la o suprasolicitare a salariatului care, în mod constant, lucrează peste durata normală a timpului de muncă de 8 ore pe zi ṣi de 40 de ore pe săptămână, aṣa cum este definită de art.112 alin.1 din Legea 53/2003.

Angajatorii care nu-ṣi pot normaliza condiţiile de muncă sunt obligaţi să-ṣi încadreze personalul în condiţii deosebite sau speciale de muncă (Legea 263/2010, anexele 2 ṣi 3), în mod similar apărând necesară ṣi firească recunoaṣterea suprasolicitării prin prestarea pentru perioade îndelungate de timp ṣi în mod constant a orelor suplimentare, cu impact direct asupra sănatăţii angajaţilor, privaţi de perioadele necesare pentru refacerea capacitaţii de muncă, dar ṣi cu impact asupra vieţii private.

Pe de altă parte, fundamentare unui sistem prin care orele suplimentare să poată fi centralizate la nivel naţional prezintă multiple beneficii. Acest sistem poate agrega informaţii cu caracter statistic important privind amploarea fenomenului ṣi poate conduce la un calcul corect privind productivitatea muncii la nivel naţional. Potrivit statisticii publicate de Eurosat, în acest moment România este pe locul 22 din 27 de state membre UE în ceea ce privește productivitatea nominală a muncii pe persoană angajată, alături de Grecia, cu o valoare care reprezintă doar 72,9% din media UE calculată la paritatea puterii de cumpărare standard”, mai transmite președintele Federației, Dragoș Frumosu.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News