"Sunt uimit că reuşim, după 20 de ani, să fim tot aici, dar (...) nu ne-am aşteptat niciodată, nici Majestatea Sa, nici eu, să avem norocul de a dovedi societăţii româneşti la ce poate fi utilă Coroana, indiferent de condiţiile în care operează. (...) Cel mai frumos compliment pe care l-am auzit vreodată în aceşti 20 de ani a venit de la un personaj ostil căruia i s-a atras atenţia asupra unui moment în care fusese nepoliticos cu Custodele Coroanei. Şi persoana aceea a spus, după o discuţie aprinsă, 'Îmi pare rău, dacă prin ceea ce am spus am rănit sentimentele poporului român'. Nu există compliment mai frumos, mai ales venit de la cineva care neagă Coroana", a spus ASR Radu la evenimentul dedicat sărbătoririi a 20 de ani de la întoarcerea Familiei Regale la Palatul Elisabeta, desfăşurat în grădina Palatului Elisabeta, în prezenţa Custodelui Coroanei Române, Majestatea Sa Margareta, citează Agerpres.
Principele a mai spus că fiecare dintre cei prezenţi la eveniment au o legătură "care se măsoară cu sufletul" cu Coroana.
"Povestea Palatului Elisabeta" în cei 20 de ani
"Fiecare dintre dumneavoastră cunoaşteţi povestea acestor 20 de ani. Cu şansele ei, cu neşansele, cu disperările, cu bucuriile ei. Avem aici federaţiile române sportive sub patronaj regal, corifei ai societăţii civile, care s-au luptat pentru identitatea şi demnitatea noastră alături de Coroană, jurnalişti de prestigiu, avem reprezentanţi ai Armatei României şi părinţi ai Bisericii noastre, avem artişti şi oameni de ştiinţă şi fiecare dintre dumneavoastră ştiţi foarte bine povestea din ultimele două decenii ale Palatului Elisabeta. Nu e nimic altceva de adăugat, fiindcă legătura pe care o aveţi domniile voastre cu Coroana şi ceea ce v-a adus în această seară la Palatul Elisabeta se măsoară cu inima, nu cu cuvântul", a arătat Principele Radu.
Cu această ocazie, a fost lansat volumul "Povestea Palatului Elisabeta", apărut sub semnătura Principelui Radu la Editura Curtea Veche, o retrospectivă a celor douăzeci de ani de când Familia Regală s-a întors la palat.
Iren Arsene, directorul Editurii Curtea Veche, a făcut o trecere în revistă a istoriei trecute şi prezente a Palatului Elisabeta.
"Să admirăm împreună, să mulţumim împreună şi, ori de câte ori avem ocazia, să venim alături de Familia Regală şi să ajutăm şi noi la această devenire, pentru că Palatul Elisabeta este instrumentul prin care societatea noastră devine astăzi şi, iată, şi noi suntem răspunzători pentru această devenire", a spus Iren Arsene.
"Povestea Palatului Elisabeta" face o radiografie a acţiunilor regale pe care Majestatea Sa Custodele Coroanei şi ceilalţi membri ai familiei le susţin în interesul României.
Totodată, volumul are un capitol dedicat primelor două decenii ale edificiului, în timpul Regelui Carol al II-lea şi al Principesei Elisabeta (proprietara palatului), şi, de asemenea, în timpul Regelui Mihai I şi al Reginei-Mamă Elena.
Lucrarea este ilustrată de artiştii fotografi Alexandru Chiriţă şi Daniel Angelescu.
Curtea Veche Publishing întregeşte, astfel, seria cărţilor dedicate reşedinţelor regale româneşti, după ce a lansat "Castelul Peleş", "Castelul Săvârşin".
La reuşita serii din Grădina Palatului Elisabeta, la care au fost prezente principesele Sofia şi Maria, au contribuit Orchestra Reprezentativă a Ministerului Apărării Naţionale şi Corul Psaltic "Tronos" al Patriarhiei Române.
Palatul Elisabeta, reşedinţă a Regelui Mihai I. "Centru activ al reprezentării intereselor fundamentale ale ţării"
În 18 mai, Casa Regală marca, printr-un documentar publicat pe Facebook, împlinirea a 20 de ani de la revenirea la Palatul Elisabeta.
Destinat prin lege, în mai 2001, drept reşedinţă a Regelui Mihai I pe durata vieţii sale, palatul a fost de atunci "un centru activ al reprezentării intereselor fundamentale ale ţării", devenit, anul trecut, sediul Asociaţiei Casa Majestăţii Sale, organizaţie recunoscută de Guvern ca având utilitate publică.
În documentar sunt amintite vizitele din ultimii 20 ani ale unor şefi de stat republicani şi capete încoronate, sutele de întâlniri cu ambasadori ai ţărilor lumii, seri dedicate promovării economiei româneşti (locale şi naţionale), administraţiilor locale judeţene şi municipale, NATO, UE, Crucii Roşii, activităţilor sociale, medicale, militare, societăţii civile, sportului, educaţiei, culturii şi ştiinţei, Academiei Române şi Academiei Republicii Moldova. Garden Party, sărbătoarea naţională de 10 Mai, reuneşte anual mii de oameni în grădina Palatului Elisabeta.
Palatul Elisabeta în istorie
Potrivit Casei Regale, Palatul Elisabeta a fost reşedinţa Principesei Elisabeta a României, prima dintre fiicele Regelui Ferdinand. Ea a dorit să-şi clădească la Bucureşti, alături de Parcul naţional "Regele Carol II" (numit mai târziu "Herăstrău", iar în zilele noastre "Parcul Regele Mihai I"), o reşedinţă a cărei realizare a fost încredinţată unui arhitect în vârstă de numai 25 de ani, Corneliu M. Marcu. Lucrarea a început în anul 1936 şi a fost încheiată în anul 1937.
În seara de 23 august 1944, armata germană a bombardat şi distrus "Casa Nouă", reşedinţa suveranului, o clădire modestă cu etaj, din spatele Palatului Regal, pe locul căreia se află astăzi Sala Palatului.
În septembrie 1944, la întoarcerea de la locuinţa secretă din satul Dobriţa (judeţul Gorj), Regele Mihai şi Regina-Mamă Elena s-au mutat la Palatul Elisabeta, cu permisiunea proprietarei clădirii. Suveranul şi mama sa au rămas aici până în dimineaţa zilei de 31 decembrie 1947.
Regele Mihai a fost forţat să-şi semneze abdicarea
În ziua de 30 decembrie 1947, la ora 15,00, Regele Mihai a fost forţat să-şi semneze abdicarea, într-un salon de la etajul Palatului Elisabeta, o zi mai târziu părăsind palatul cu destinaţia Sinaia.
"După vizita lui Petru Groza şi a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, regele şi mama sa au decis să rămână la palat în acea seară şi au cerut personalului civil să plece acasă, gândindu-se că viaţa angajaţilor putea fi în pericol. Apoi au luat cina şi, a doua zi dimineaţă, în ultima zi a anului 1947, au luat calea Sinaiei, cu Regele Mihai la volan. Niciunul dintre ei nu ştia atunci dacă vor mai vedea vreodată sau nu Palatul Elisabeta", se aminteşte în documentar.
Din 1948 până în 1989, Palatul Elisabeta a fost ţinut închis un număr de ani, apoi transformat în casă de protocol. Puţini oaspeţi oficiali au locuit, însă, la palat. Un angajat din anii comunismului îşi amintea de cazarea, în dormitoarele oficiale, a Regelui Juan Carlos I şi a Reginei Sofia ai Spaniei, precum şi a lui Erich Honecker, lider comunist german.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
