Europarlamentarul PSD, Corina Crețu, a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru DC News despre situația din Ucraina și implicarea Uniunii Europene în rezolvarea crizei de la Kiev.
Negocierile dintre Uniunea Europeană și Ucraina au eșuat înainte de Vilnius, iar acest eșec a reprezentat factorul declanșator al violențelor. Cum a acționat Bruxelles-ul pentru a remedia aceste probleme?
Multe voci în ultima perioadă acuză Uniunea Europeană pentru ceea ce se întâmplă azi la Kiev. Cred că este nedrept să facem din Uniunea Europeană un țap ispășitor pentru felul în care unii de la Kiev și din alte capitale au înțeles să complice criza și să-și promoveze interesele particulare în Ucraina. Nu de ieri, de azi, Bruxellesul are o politică dedicată țărilor din fosta URSS. Unele au aderat la UE, altele au diverse acorduri cu Uniunea, politice, economice sau legate de libera circulație a persoanelor. Este o politică similară celei față de țările din Balcanii de Vest. Și până acum, această politică a funcționat ca un stabilizator al zonelor cărora li se adresează. Nimic nu indica faptul că acum ea va declanșa o furtună la Kiev.
Bruxelles-ul a înțeles dorința Kievului de a negocia suplimentar unele prevederi ale Acordului de Asociere. Sigur, ar fi fost dorit ca acest proces de negociere să se finalizeze la Vilnius, ca în cazul Republicii Moldova. Dar nu era o nenorocire o întârziere de câteva luni. Mai ales că au apărut și adevăratele motive ale întârzierii: gravele probleme economice din Ucraina. Nimeni nu a spus că Acordul nu are și costuri economice, pentru ambele părți. Mă tem că este abuzivă afirmația că «eșecul» negocierilor are drept origine cererea expresă de eliberare a Iuliei Timoșenko. Nu, este vorba despre aspecte economice. Și cred că, dacă exista bună-credință din partea tuturor, lucrurile se puteau rezolva simplu.
Că acest «eșec» a fost un pretext pentru opoziția de la Kiev de a face presiuni, inclusiv în stradă, pentru a-i obține demisia președintelui Ianukovici și pentru a determina Parlamentul să revină la Constituția din 2004, este o realitate. Trebuie să ne punem foarte serios problema adevăratei naturi a nemulțumirilor din Ucraina. Ea este una eminamente socială, iar politicianismul tuturor forțelor politice aflate acum în conflict a contribuit din plin la creșterea nemulțumirii și a violenței sociale. UE a atras atenția, nu o dată, tuturor partidelor ucrainene, în legătură cu pericolul confruntării oarbe, lipsei de reforme economice și sociale, degradării climatului politic și democratic.
După mai multe zile de violențe, soldate cu numeroase victime, spiritele s-au calmat, iar incidentele au scăzut în frecvență și intensitate. Cum s-a ajuns aici, în condițiile în care Ucraina părea în pragul unui război civil?
UE și-a adus contribuția la obținerea unui acord de încetare a violențelor de la Kiev. Important este faptul că s-a pus capăt vărsărilor de sânge. Eu cred că, atunci când analizăm prestația diplomației europene, trebuie să nu uităm că la negocieri Uniunea nu a fost singură. Părți ale procesului de negociere au fost și SUA și Federația Rusă. Soluția la care s-a ajuns este una consensuală. Poate pentru unii este un consens nemulțumitor, dar atunci toți sunt de criticat, nu doar Uniunea Europeană. Că diplomația europeană are slăbiciuni, fiind în plin proces de structurare și definire, e una. Dar în cazul de față, ea a fost prezentă, extrem de activă și eficientă.
Vor reuși oficialii de la Kiev să instaureze și să mențină pacea în țară, odată cu semnalele pozitive din ultimele zile?
Revine părților semnatare a acordului de vineri, de la Kiev, să-l pună în aplicare. Mă tem că nu va fi respectat. Strada e radicalizată, vrea mai mult. Diviziunile între diferitele regiuni istorice ale Ucrainei devin ireconciliabile. Iar rusofobia unor părți ale opoziției face ca estul Ucrainei să vorbească deschis despre secesiune. Mă tem că adevăratele probleme în Ucraina abia încep. Și cu ele și adevăratele probleme ale Uniunii Europene.
Ce se va întâmpla cu Ucraina după toate aceste evenimente? Se va reorienta către UE, sau Rusia va avea câștig de cauză și va împiedica această mișcare?
UE a făcut o ofertă Ucrainei. O ofertă care s-a dovedit benefică pentru alte țări din fosta URSS, pentru cele din Balcanii de Vest și, să nu uităm, pentru țările din fostul lagăr socialist. Sper că Ucraina va rămâne unită, că nu vor urma alte violențe, că puterea care se va constitui după alegerile din primăvară va continua politica de apropiere față de UE, democratizarea și stabilizarea țării. În această ecuație sunt două părți. UE a făcut niște opțiuni și și-a asumat niște responsabilități. Același lucru trebuie să-l facă și Kievul.
Un ultim cuvânt și despre Rusia. Nu putem ignora istoria. Nu putem ignora geografia, demografia. Rusia are interese în zonă. Cred că cel mai potrivit mod de a și le promova este un comportament responsabil, în consens cu Uniunea Europeană și SUA. Ucraina nu trebuie să fie o pradă pentru nimeni, nici din interiorul ei, nici din exteriorul ei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
