Într-un material publicat în Evropeiska Pravda, analistul subliniază că nici românii nu aveau o părere mai bună despre ucraineni, pe care îi considerau vecini săraci cu probleme semnificative de corupţie şi dependenţi de Rusia.
"O trăsătură comună importantă, însă, nu se afla în centrul atenţiei: în România, la fel ca în Ucraina, oamenii nu sunt entuziasmaţi de Federaţia Rusă. Mai mult, Bucureştiul are propriile socoteli vechi cu ruşii", notează Herasimciuk.
Euromaidanul le-a amintit românilor de evenimentele din 1989
Potrivit acestuia, deschiderea Ucrainei faţă de români a început odată cu Revoluţia Demnităţii. " Euromaidanul le-a amintit românilor de evenimentele din 1989, când au răsturnat regimul sângeros al lui Nicolae Ceauşescu, iar războiul rusesc împotriva Ucrainei a dovedit, în sfârşit, că Ucraina nu este Rusia, ci, dimpotrivă, ţara luptă cu agresiunea rusă, iar acest lucru a început deja să topească gheaţa în privinţa percepţiei reciproce" - scrie analistul.
Acesta aminteşte că următorul factor declanşator au fost evenimentele din februarie 2022. "România s-a deschis faţă de Ucraina. Începând cu 24 februarie, România şi-a deschis graniţele pentru refugiaţii de război ucraineni, iar empatia românilor pentru ucraineni s-a reflectat în opinia publică.
Potrivit unui sondaj realizat în toamna anului trecut de Ukrainian Prism, în parteneriat cu reprezentanţa Fondului Friedrich Ebert şi în cooperare cu Info-Sapiens, în România, 52% dintre români au o atitudine pozitivă faţă de Ucraina. 77% dintre cetăţenii români consideră că Ucraina ar trebui să devină membră a UE, iar admiterea Ucrainei în NATO este susţinută de 72% dintre români. Interesant este şi indicatorul referitor la disponibilitatea de a oferi şi mai multă asistenţă militară Ucrainei. În România, procentul celor care cred că Europa Centrală şi statele baltice ar trebui să ofere şi mai multă asistenţă militară Ucrainei ajunge la 40%. Rezultate similare sunt şi în cazul asistenţei economice - 41%. Pe fondul unor astfel de sentimente, elitele politice şi cele din domeniul afacerilor din România şi-au intensificat eforturile în sprijinul Ucrainei" - notează expertul.
Evropeiska Pravda: Cetățenii României sunt de partea noastră
Herasimciuk aminteşte că ministrul român al economiei, Florin Spătaru, a anunţat că România intenţionează să construiască o fabrică de pulberi şi să creeze capabilităţi pentru producţia de muniţie. "România a luat şi câteva decizii politice importante. În noiembrie 2022, deputaţii şi senatorii români au votat o declaraţie referitoare la comemorarea foametei deliberate din anii 1932-1933 din Ucraina, cunoscută drept Holodomor. Iar în 2023, Parlamentul României, într-o şedinţă comună a ambelor camere, a adoptat o declaraţie care condamnă ferm războiul de cucerire rusesc şi solicită retragerea imediată a trupelor ruse din Ucraina" - scrie Serhi Herasimciuk. Analistul se întreabă, însă, dacă acest sprijin al României pentru Ucraina este temporar. "Însă se pare că Ucraina nu are de ce să-şi facă griji. Cetăţenii României sunt în mare parte de partea noastră şi este posibil ca politicienii să-i asculte" - răspunde expertul, adăugând că războiul declanşat de Rusia a readus interesul pentru România şi a devenit un argument în favoarea încercărilor Bucureştiului de a se poziţiona ca bastion NATO la Marea Neagră.
Pe timp de pace se pot deschide răni vechi
"Chiar dacă, pe timp de pace şi mai ales în contextul procesului de aderare a Ucrainei la UE, în relaţiile bilaterale se pot deschide răni vechi. De exemplu, problema minorităţilor naţionale. La un moment dat, când Ucraina a adoptat Legea Educaţiei, preşedintele României, Klaus Iohannis, şi-a amânat vizita pe care urma să o facă la Kiev. Această vizită a avut loc abia în 2022, când liderul român a ajuns în Ucraina alături de preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi de cancelarul german, Olaf Scholz. În negocierile privind aderarea Ucrainei la UE, cu siguranţă, va apărea problema minorităţii române. Pentru România, va fi cel mai bun moment pentru a rezolva această problemă" - atrage atenţia analistul. Acesta mai subliniază că o altă problemă care va fi pe ordinea de zi în procesul de aderare a Ucrainei la UE va viza aşa-numita limbă moldovenească.
"Bucureştiul şi-a dorit de mult timp ca autorităţile de la Kiev să nu mai considere 'moldoveneasca' drept limbă separată de limba română. Neînţelegerile vechi ale părţilor privind navigaţia în Delta Dunării, de asemenea, nu au dispărut nicăieri. Cu toate acestea, faptul că România este pregătită pentru dialog cu Ucraina şi nu pentru ultimatumuri este un lucru pozitiv" - conchide Serhi Herasimciuk, citat de Rador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
