Uniunea Europeană va oferi 1 miliard de euro țărilor din Balcanii de Vest (Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Kosovo și Muntenegru) sub formă de granturi pentru ”abordarea consecințelor imediate ale crizei energetice” și pentru proiecte care vizează accelerarea tranziția ecologică.
Acest lucru a fost anunțat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în marja summitului de la Berlin privind Balcanii de Vest. În fundalul conferinței s-au aflat temerile Bruxelles-ului cu privire la puterile străine care planează asupra regiunii: în primul rând cu privire la Rusia și la legăturile sale puternice în Serbia și Bosnia. Dar și mai îngrijorătoare sunt obiectivele Chinei și Turciei, relatează Europa Today.
Jocul dublu al Serbiei
De-a lungul timpului, Serbia a devenit poarta de intrare a Rusiei în regiune: președintele Aleksandar Vucic nu s-a alăturat sancțiunilor europene împotriva lui Vladimir Putin și este considerat un aliat important al Kremlinului.
În același timp, Vucic își subliniază în mod constant loialitatea față de UE și angajamentul său față de integrare. Un joc dublu evident care a funcționat până acum, dar pe care Bruxelles-ul nu îl mai poate tolera cu războiul din Ucraina.
Însă Moscova nu este singura putere geopolitică care și-a extins privirea asupra regiunii: China a inițiat deja investiții importante în zonă sub formă de împrumuturi pentru infrastructură. Serbia, de exemplu, în 2021, a avut un credit către Beijing egal cu 7% din PIB, aproximativ aceeași pondere ca Macedonia de Nord.
În Muntenegru, ponderea împrumuturilor chinezești a fost de până la 21%, iar anul trecut țara s-a confruntat cu mari dificultăți în a rambursa o rată mare către Beijing pentru banii primiți pentru construcția unei autostrăzi.
Așa-numita ”capcană a datoriei chineze” este o altă provocare pentru UE în Balcani, împreună cu curtarea din ce în ce mai insistentă a Turciei în zonă, care a relansat recent visul de a deveni un hub de gaze pentru Europa.
Facturi și infrastructură
Confruntat cu aceste provocări, tocmai în materie de energie, Bruxelles-ul și-a relansat angajamentul investițional în regiune. Pachetul lansat astăzi este împărțit în două părți: prima ar trebui să înceapă imediat, încă din ianuarie, și prevede alocarea a 500 de milioane de euro pentru a sprijini ”familiile și întreprinderile mici și mijlocii pentru a amortiza creșterea prețurilor la energie și impactul acestora”, scrie Comisia.
A doua parte, în schimb, privește pe termen mediu (1-2 ani) și se concentrează pe proiecte de infrastructură: alte 500 de milioane de euro pentru a investi ”în diversificarea energiei, generarea de energie regenerabilă și interconexiuni de gaz și electricitate”, inclusiv GNL.
Printre infrastructurile de top se numără, fără îndoială, gazoductul Ionio-Adriatic, care ar trebui să transporte gazul Azerbaidjan către Europa de Nord, trecând prin Albania, Bosnia și Croația. Acest lucru va fi discutat la Tirana pe 6 decembrie, când UE și Balcanii se vor întoarce să stea în jurul mesei. Printre subiectele de pe ordinea de zi, se numără și progresul pe calea de aderare a Bosniei.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
