Erdogan, șeful guvernului turc, a atacat SUA și Israelul, pe care le consideră în spatele scandalului de corupție izbucnit săptămâna trecută. Premierul Turciei se confruntă cu acuzații grave ce îi amenință candidatura la Președinție și viitorul politic. Recep Tayyip Erdogan i-a sacrificat pe cei trei miniștri ai căror fii au fost arestați, iar Guvernul a modificat regulile după care Poliția poate derula investigații și opera arestări.
Fraza cheie din discursul lui Erdogan a fost: ”nu vom permite unor organizații pretins religioase să fie folosite ca unelte de țări străine, care desfășoară operațiuni în țara noastră”.
Premierul se referea la mișcarea imamului Muhammed Fethullah Gülen, Hizmet. Imamul trăiește din 1999 în SUA, dar are milioane de adepți în țara natală. Lideri ai Poliției și magistrați importanți au simpatii güleniste, aceștia conducând în secret, timp de 14 luni, ancheta care a dus la arestările ce dinamitează Guvernul Erdogan.
Ziarele apropiate Puterii de la Ankara au dezvoltat afirmația premierului, scriind că SUA vor să elimine Guvernul Erdogan, pentru legăturile acestuia cu Iranul, pentru decizii economice și de politică externă, dar și din cauza relației proaste pe care Turcia o are cu Israelul.
Cum și-a supărat Erdogan aliații occidentali
În vara anului trecut, Erdogan a decis să achiziționeze sisteme de apărare aeriană de la compania ChinaPrecision Machinery Import and ExportCorporation, plasată sub embargou de către Departamentul de Stat al SUA. Oficialii NATO au reproșat Turciei că aceste arme ar fi incompatibile cu sistemele altor ţări din Alianță.
Turcia a dezvoltat relații economice puternice cu Rusia. Prin Blue Stream, achiziționează gaze naturale rusești, Sberbank a cumpărat una dintre cele mai mari bănci turceşti, Inter RAO EES construieşte uzine electrice care folosesc gazul din Rusia, grupul GAZ a deschis o fabrică de autoturisme, iar Lukoil construieşte în Turcia o rafinărie uriașă. Mai mult, Turcia a semnat acorduri cu Rusia pentru o centrală nucleară, renunțând să mai aștepte instalarea cablului de transport pe sub Marea Neagră, pentru care România caută circa 400 milioane de euro de peste un deceniu.
Politic, Vestul acuză regimul Erdogan de autoritarism. Îngrijorările au crescut după ce, în noaptea de 12 spre 13 iulie, înainte ca Parlamentul să intre în vacanță, majoritatea lui Erdogan a modificat articolul 35 din Constituție. Acesta permitea Armatei să intervină în politică, pentru a apăra statul laic. Din 2013, Armatei i se cere doar ”să apere Turcia de lovituri din străinătate”.
Succes economic, tensiuni politice
Erdogan a fost un primar de succes în Istanbul, fiind arestat și scos din viața politică după ce partidul său a fost dizolvat pentru islamism, cu ajutorul Armatei, în 1998. În mandatul său s-au construit peste 50 de pasaje și viaducte, o uzină de reciclare a deșeurilor, au fost schimbate autobuzele și s-a dezvoltat rețeaua de gaz metan. Ca premier, a înregistrat din 2003 în 2012, o creștere a PIB cu 64%, a stopat inflația și a crescut rezervele Băncii Centrale de la 26 la 92 miliarde de dolari. Bugetul Educației a crescut de patru ori în guvernarea Erdogan, s-au construit 13.500 de kilometri de autostradă, o linie TGV, un pod și un tunel la Bosfor. În 2012, Turcia și-a achitat integral datoria de 23,5 miliarde de dolari către FMI și a refuzat încheierea unui nou acord.
Regimul Erdogan părea a se clătina în vara anului trecut, când un grup de tineri au declanșat o manifestație pentru un parc din Istanbul. Protestele au adunat sute de mii de oameni, care au atacat islamizarea republicii și autoritarismul. Un vicepremier s-a poziționat pro-manifestații, dar Erdogan a reușit să țină situația sub control păstrându-și sprijinul majorității.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
