Scriitorul Dan Ciachir ne-a oferit detalii privitoare la viața ascetă a ocrotitorului Bucureștilor:
„Sfântul Dimitrie a trăit acum 800 de ani, în secolul al XIII-lea, la sud de Dunăre, în satul Basarabi, pe valea râului Lom. De acolo și numele său de Sfântul Dimitrie Basarabov, cum mai este cunoscut. A fost un om foarte smerit, păstor, mergea cu vacile din sat la păscut. Ulterior, a mers la un schit, în apropiere de sat, și devine păstorul schitului.“
Experiența care i-a marcat viața Sfântului
„Într-o zi, fără să-și dea seama, a călcat pe un cuib cu pui, pe care i-a strivit. De atunci, de remușcare, nu a vrut să se mai încalțe, a mers desculț. A sfârșit într-o asceză foarte puternică, dar și foarte discretă. Peștera în care stătea i-a devenit mormânt“, ne-a spus Dan Chiachir.
Cum i-au fost descoperite moaștele?
„Peste 500 de ani, în secolul al XVIII-lea, i s-a arătat în vis unui copil bolnav, pe care l-a rugat să își trimită părinții la moaștele sale. Astfel, după jumătate de mileniu, i-a fost găsit trupul în peștera respectivă. În același context, a izbucnit războiul ruso-turc și un general rus nu a știut ce să fac cu moaștele, ca să nu scape pe mâna păgânilor, și le-a luat un credincios din București, Hagi Dimitrie, și le-a adus la nord de Dunăre. Au fost puse, cu mare fast, în biserica mitropolitană Sfinții Constantin și Elena din București“, a precizat scriitorul.
Primele minuni în România
„De cum a fost adus, a și făcut două minuni, oprirea războiului, care ne afecta direct ca stat medieval și oprirea unei ciume cumplite. De aceea, și anul acesta, foarte multă lume caută să se reculeagă la moaștele sale. Mai există un episod puternic legat de moaștele Sfântului Dimitrie. În timpul Primului Război Mondial, capitala noastră a fost ocupată de trupele germane, ai căror aliați erau bulgarii. În toamna lui 1917, au fost luate de la academie niște manuscrise și moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov, bulgarii considerând că este sfântul lor, pentru că trăise pe teritoriul Bulgariei, la sud de Dunăre. Se spune că atunci când soldații bulgari au ajuns cu moaștele la Giurgiu, s-au făcut atât de grele încât nu au putut să treacă Dunărea cu ele și le-au întors la Mitropolie“
„În 1955, în plin comunism, au avut loc fastuoasele canonizări de sfinți români și sărbătorirea de 70 de ani a autocefaliei bisericii noastre, s-a profitat de acest moment și s-a generat cultul sfinților cu moaște pe teritoriul țării noastre, cei care nu erau români după trup. Astfel, s-au redeschis pelerinajele, a fost un moment nemaipomenit, a fost readusă Sfânta Filofteia la Curtea de Argeș, iar la București și Iași au reoficializate. Deși ele existau de sute de ani, în plin regim comunist, acestea au fost reconfirmate.“
„El e foarte venerat, i se recunosc multe vindecări și, mai ales aceste molime, au fost epidemii de ciumă, spre exemplu ciuma lui Caragea la începutul secolului al XIX-lea, holeră, boli, care nu ne-au omorât și, de aceea, este ocrotitorul unui oraș întreg, ocrotitorul capitalei României“, a punctat Dan Ciachir.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
