Enigmă a creștinătății în România. Minunea dintr-o biserică
România este o țară minunată, cu locuri deosebite pe care puțini oameni au avut șansa să le viziteze. Unul dintre ele este dealul de la Murfatlar-Basarabi care rămâne încă o enigmă a creștinătății și a modului inedit în care cei ce credeau în Hristos au ales să i se închine.
Un reportaj realizat de studenții de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Universitatea din București), sub coordonarea profesorului Mihai Coman, ne arată ce frumusețe ascunde România.
"Dealul de cretă ce găzduiește bisericile și chiliile buchisite de primii creștini este locul care, cu puțină voință, ar putea marca un punct important pe harta turistică a României.
Cea mai mare biserică, numită de arheologi „B4", se impune nu doar prin dimensiuni (7 x 3,5m), ci mai ales prin modul inedit în care ferestrele, naosul și pronausul au fost poziționate: lumina se răsfrânge în așa fel încât scoate în evidență cele mai importante figuri, creând parcă o aură în jurul lor. De altfel, cu toate că ansamblul Murfatlar-Basarabi datează din jurul anului 900 după Hristos, ingeniozitatea cu care a fost gândit este uimitoare", scrie reporterul Ioan Miclea.
Cariera perfectă există: Murfatlar-Basarabi
"Cele șase biserici și multitudinea de galerii și chilii sunt cu atât mai interesante cu cât le descoperi mai în amănunt. Numărul mare de inscripții și desene de pe pereți, care întruchipează oameni, animale, figuri geometrice ori simboluri ciudate, înscrisuri cu caractere grecești și chirilice (iar despre unele se pare că ar fi rune), toate te fac să vrei să știi mai mult. Demnă de remarcat este simplitatea mesajelor și a icoanelor scrijelite aici, simplitate datorată sărăciei creștinilor din acea vreme. Pe de altă parte, toți pelerinii care au trecut pe la altarele albe au lăsat, la rândul lor, însemne în cretă. Nu e de mirare faptul că, deşi timpul trece şi şterge din inscripţiile vechi, altele noi iau naştere la fiecare vizită. Chiar și așa, am rămas surprins să aflu că majoritatea vizitatorilor nu sunt dobrogeni, ci oameni din cu totul alte zone ale țării și chiar de peste hotare, toți împărțind aceeași părere: România are locuri minunate, oameni frumoși și ospitalieri, dar infrastructură și investiții în modernizarea și restaurarea siturilor aproape inexistente", mai scrie Ioan Miclea. Citiți AICI reportajul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ion Iliescu, lecție pentru ”noua clasă politică”, greu de înțeles de către luzării momentului de Val Vâlcu
