Potrivit sursei citate, 60% dintre respondenţi cred că în forma actuală, în mare măsură, curriculumul nu îi pregăteşte pentru piaţa muncii şi 34% au declarat că doar o mică parte din ce au învăţat la şcoală are utilitate practică.
Potrivit CNE, Consiliul de Administraţie al fiecărei unităţi şcolare ar trebui să reunească toţi actorii sistemului de învăţământ: elevi, profesori, părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale, însă, conform studiului, sub 20% din CA-urile din România au convocat cel puţin o dată, în perioada septembrie 2014 - mai 2015, reprezentantul elevilor, deşi cadrul legal stipulează această obligativitate ori de câte ori sunt abordate probleme ce vizează copiii.
'În acelaşi timp, elevii reprezentanţi nu sunt invitaţi la şedinţele Comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii, ale Comisiei pentru prevenirea violenţei, deşi au drept de vot conform legii. Sub 5% dintre respondenţi au fost invitaţi măcar o dată la întâlnirile acestora. Elevii nu sunt prezenţi nici când se discută bugetul unităţii de învăţământ, deşi profesorii se aşteaptă ca ei să contribuie la fondul şcolii', susţin elevii.
Sistemul nu e axat pe evoluție
Studiul, realizat pe un eşantion de 7.000 de persoane, mai arată că elevii susţin că materiile nu au legătură între ele, de aceea o abordare transdisciplinară ar asigura probabil o mai mare relevanţă a acestora şi o capacitate sporită de concentrare la ore.
'Modul de predare trebuie adaptat profilului elevului actual şi realităţilor societăţii moderne. Lipsa dotărilor tehnologice moderne, a materialelor auxiliare pentru experimente, precum şi lipsa formării cadrelor didactice pe zona noilor metode şi tehnici de predare-evaluare dezvoltă o cutumă didactică ce nu stimulează curiozitatea, descoperirea, munca în echipă sau creativitatea. Folosirea unui şablon unic pentru diverse tipuri de rezolvări, raţionamente, comentarii limitează elevul şi îl demotivează în a aduce plus-valoare propriei sale formări', afirmă reprezentanţii CNE.
Potrivit acestora, sistemul actual este axat mai degrabă pe ierarhizare decât pe evoluţie, prin ordinea modului de notare, fiind depunctate greşelile 'în loc să fie valorificate competenţele nou dobândite'.
Studiul CNE confirmă şi o reticenţă a elevilor în colaborarea cu consilierii psihopedagogici, accentuată şi de numărul insuficient al acestora în raport cu masa de elevi pe care trebuie să o consilieze. CNE afirmă că Legea Educaţiei prevede adoptarea unui Statut al elevului care să cuprindă toate drepturile şi obligaţiile elevului din România, măsură care 'nu a fost încă implementată sau supusă dezbaterii publice'.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
