"Agenţii de pază care acţionează pe teritoriul sitului arheologic Sarmizegetusa Regia au anunţat jandarmii montani că un turist a campat în incinta monumentului istoric şi, în pofida avertismentelor, nu a vrut să se conformeze. Într-adevăr, jandarmii montani au surprins un turist din Bucureşti care îşi întinsese o pătură în incinta sitului arheologic şi stătea la soare. Bărbatul a fost sancţionat contravenţional pentru nerespectarea regulamentului de vizitare a monumentului istoric", a declarat maiorul Zamfir Guran, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Hunedoara.
Turistul bucureșten a fost amendat pentru fapta sa cu 250 de lei.
Situl arheologic Sarmizegetusa Regia se află în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara, iar Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Hunedoara participă la protejarea monumentelor istorice, a patrimoniului arheologic şi a mediului înconjurător, precum şi la creşterea gradului de siguranţă a turiştilor.
Jandarmii recomandă turiştilor să respecte regulile de vizitare a sitului arheologic, accesul în incintă fiind permis numai prin locurile şi pe traseele stabilite şi marcate. Una dintre regulile de vizitare ale monumentului istoric protejat de UNESCO stipulează interzicerea camparii și desfășurării de activităţi de picnic sau plajă în interiorul sitului arheologic.
Sarmizegetusa Regia alături de celelalte cinci fortărețe care au format sistemul defensiv al lui Decebal fac acum parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO.
Capitala regatului dac, construită probabil la mijlocul secolului I î. Hr., cuprindea în perimetrul său cetatea, zona sacră și așezarea civilă. Zidurile cetății Sarmizegetusa Regia, ridicate în tehnica "murus Dacicus", înconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectând configurația terenului.
La cca. 100 m est de cetate, pe două terase, se află zona sacră, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminându-se într-o piațetă. În acest spațiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular și circular, unele fiind construite din piatră de calcar, iar altele din andezit.
Așezarea civilă formată din cartierele de est și de vest, se întindea pe câteva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacică documentat până în prezent. Aici se aflau grupuri de locuințe, ateliere meșteșugărești, depozite, hambare, instalații de captare și distribuire a apei potabile. Într-una din aceste locuințe a fost descoperit celebrul vas ceramic cu ștampila "DECEBALUS PER SCORILO".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
