Moneda naţională s-a apreciat în raport cu moneda euro, care a fost calculată de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9480 lei, în scădere cu 0,10 bani (-0,02%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9490 lei. Leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 5,0712 lei, în urcare cu 2,43 bani (0,48%), comparativ cu vineri, când s-a situat la 5,0469 lei.
Moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,1139 lei, în scădere cu 5,13 bani (-0,99%), faţă de 5,1652 lei, cotaţia anterioară. Pe de altă parte, gramul de aur s-a scumpit, luni, până la valoarea de 270,7335 lei, de la 270,7253 lei, în şedinţa precedentă.
Vezi si:
Economiştii avertizează că o recesiune în zona euro este aproape inevitabilă
Riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai ridicat nivel de după luna iulie 2020, pe fondul înmulţirii îngrijorărilor că o criză energetică la iarnă va conduce la o diminuare a activităţii economice.
Economiştii intervievaţi de Bloomberg estimează că există o probabilitate de 80% pentru două trimestre consecutive de contracţie economică, în creştere faţă de 60% în sondajul precedent. Germania, cea mai mare economie a Europei şi cea mai expusă ţară la reducerea livrărilor de gaze, ar putea să se contracte încă din trimestrul al treilea.
Gospodăriile şi companiile din Europa se pregătesc pentru posibilitatea raţionalizării energiei după ce Rusia a redus livrările de gaze spre regiune şi în paralel se luptă cu o inflaţie record şi alte blocaje de aprovizionare. Sondajele privind activitatea în sectorul de business arată că aceasta a început să se contracte încă din luna iulie şi există puţine semnale de îmbunătăţire pe termen scurt.
Inflaţia este aşteptată să ajungă la un vârf de 9,6% în ultimele trei luni ale anului, de aproape cinci ori peste obiectivul Băncii Centrale Europene. Respondenţii intervievaţi de Bloomberg cred că inflaţia se va apropia de ţinta BCE de 2% abia în 2024.
Chiar dacă oficialii BCE prognozează că economia zonei euro va stagna doar, dar nu se va contracta, au tras totuşi un semnal de alarmă asupra creşterii economice şi prognozei de inflaţie în regiune. Preşedintele BCE, Christine Lagarde şi colegii săi au justificat majorarea semnificativă a dobânzilor prin hotărârea de a ţine sub control creşterea preţurilor, însă economiştii consideră că timpul a expirat pentru a lua astfel de măsuri.
Respondenţii se aşteaptă ca BCE să oprească mai devreme ciclul său de majorare a costului creditului, după ce va majora dobânda de referinţă la un vârf de 2% până în luna februarie. Peste jumătate dintre respondenţi se aşteaptă la o majorare cu 75 de puncte de bază la următoarea reuniune de politică monetară a BCE din octombrie.
Economistul şef al BCE, Philip Lane, a declarat zilele trecute că cea mai mare majorare de dobândă din istoria instituţiei a fost una "adecvată", şi a semnalat că viitoarele majorări este posibil să fie mai mici. În schimb, alţi oficiali BCE au declarat pentru Bloomberg că nu exclud o nouă majorare a costului creditului de 75 de puncte de bază.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
