România este unica țară în Europa în care marile lanțuri de supermarketuri beneficiază de autorizații de construcție în centrul orașelor. Acest lucru nu se întâlnește și în orașele europene, unde autoritățile au amplasat supermarketurile la periferiile orașelor, iar această decizie o putem considera strategică din mai multe puncte de vedere, printre care sustenabilitatea atât energetică cât și a mobilității urbane.
Realizatorul emisiunii, jurnalistul Val Vâlcu a deschis dezbaterea cu următoarea remarcă: ”S-a întâmplat. Avem acești monștri care mănâncă din terenul orașelor și aglomerează traficul.
Ideea este alta: dacă tot ai blocat acest spațiu, nu i-am putea obliga să pună panouri fotovoltaice pe aceste hale uriașe, în parcări pentru a face umbră mașinilor, deoarece vii de la cumpărături și în mașină găsești 60 de grade.
Acel spațiu mort scos din circuitul urban să fie măcar apt de a produce energie electrică. Să fie obligați să facă asta, este clar că nu vor să o facă, deoarece dacă voiau o făceau până acum”.
Senatorul Dragoș Popescu a răspuns: ”Operatorii (supermarketurile n.r) au prize care îți oferă curentul gratis să încarci mașina electrică. Curentul vine de la distribuție, dar e plătit de ei. Acum va fi obligatoriu și pentru instituțiile publice să-și pună panouri. Haideți să ne referim la Fondul de Mediu sau la fondurile din AFM cu panourile fotovoltaice.
Sunt 45 de mii de cereri depuse din decembrie care stau pe loc din cauza funcționarilor pentru că programul nu se mișcă ori că nu au suficienți oameni pentru analiza dosarelor, potrivit ministrului. Din decembrie așteaptă lumea. Avem o birocrație foarte mare. Statul român e foarte încet în tipul acesta de programe și nu ne putem adapta.
Acesta ar trebui să fie un domeniu prioritar în care ar trebui să facem investiții mai repede și mai bine în energii regenerabile. În schimb, ne mișcăm foarte bine cu programul Rabla. Aici este un program care susține industria auto care generează PIB României”, a declarat Dragoș Popescu.
Despre taxa de poluare a autovehiculelor
”Din punctul meu de vedere, taxa pe poluare ar trebui pusă pe kilometri. În momentul în care îți faci revizia tehnică să îți măsoare și kilometri și astfel să îți calculeze cât e taxa. Taxa de poluare trebuie să conțină nivelul de noxe al mașinii, greutatea mașinii, distanța parcursă pentru că așa practic poți să o măsori. Practic trebuie să plătești pentru cât poluezi, nu trebuie să plătești anormal de mult”, este de părere Dragoș Popescu.
Citește și...
Tip de poluare la care nu se gândește nimeni: Hârtiile care ni se cer la orice instituție. ValVâlcuu: Câte păduri se taie pentru a umple dosarul cu șină? / video
Cei doi au abordat, printre altele, subiectul poluării, moment în care ValVâlcuu a vorbit despre modul risipitor în care instituțiile statului folosesc hârtia.
„Un tip de poluare la care nu se gândește nimeni este aceea cu hârtii. Dacă te duci la facultate îți faci undosărell cu copie de pe certificatul de naștere, copie cu nu știu ce altceva, diploma în original dacă ești la buget, un teanc de hârtii. La terminarea facultății, după 3 ani, studentul cere aceldosărell, îl mai trage o dată la copiator și predă noul dosar, că doar nu o să își mai bată capul secretara. Cert este că se strâng două dosare cu aceleași documente, pentru că nu s-a schimbat nimic în 3 ani, poate doar numele, dacă s-a căsătorit. Oricum există un număr matricol, cum eCNPP-ul.
Haideți să ne gândim la toate instituțiile. Câte păduri se taie? Câtă hârtie este depozitată, pentru că ai tot ce înseamnă mediu controlat, arhive, le adunăm fără să fie documente necesare”, a comentat ValVâlcuu.
Citește mai mult AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
