Ce așteptări ați avut dvs. de la această acțiune ”5S Public”?
Fiind a șasea acțiune, am dori să înaintăm spre efectul de model pe care vrem să-l creăm. Cu alte cuvinte, am vrea să implicăm cât mai multă lume, comunicarea media să fie cât mai bună, cât mai penetrantă în masa largă, în zonele unde mergem. Aceasta ar fi o așteptare generală. Și, de asemenea, să generăm în cadrul departamentelor de resort ale primăriilor privind curățenia orașelor, standardele și obiceiurile, ca să organizeze, tot pe bază de voluntariat, cu cetățenii orașului și companiile din interior sau din apropiere, astfel de evenimente. Deci, în fiecare zonă unde mergem, noi lăsăm personalului de conducere din Primărie standardele respective să fie urmate, aplicate.
Ați spus că sunteți la a șasea acțiune. Ce vă determină să organizați în continuare? Ați sesizat rezultate, ați văzut îmbunătățiri?
Da! Poate două lucruri sunt esențiale. Aș începe cu cel mai concret: după fiecare astfel de acțiune, în general tinerii își exprimă feedback-ul foarte pozitiv și permanent spun: “Am dori să continue lucrurile acestea, am dori să mai venim la astfel de acțiuni”. Aceasta înseamnă că, de fapt, această acțiune, cu toate că nu-i mediatizată în România pe măsura valorii ei, corespunde așteptărilor lăuntrice, în special ale tinerei generații. Al doilea lucru pe care mă bazez este că în România nivelul civic a crescut în ultimii 25 de ani. Chiar Bucureștiul e un oraș poate mai curat decât alte capitale mărețe europene. Și asta înseamnă că românul se află pe o tendință bună. Deci avem cu cine să lucrăm, mai este necesar doar să avem o tehnologie mai bună de lucru și comunicare, încât să creștem mai repede.
Am amintit de București. Din păcate, încă nu am făcut în București o astfel de acțiune, pentru că nu am găsit deschiderea necesară la nivelul Primăriei Capitalei sau ale sectoarelor. Așteptăm poate și aici o acceptare din partea Primăriei Bucureștiului sau a primăriilor de sector, cel puțin. Da, sunt orașe din România care arată foarte bine, sunt la nivel european. Și pot să spun că în orașele în care am lucrat și unde primarii au fost deschiși pentru aceste acțiuni pe care le-am avut - Brașov, Oradea, Alba-Iulia, Cluj-Napoca, Timișoara - se vede efectul acestor acțiuni.
Vezi și: Curățenie la standarde japoneze prin Acțiunea 5S Public organizată de Kaizen Institute și Asociația Clean Up Japan
Aveți oaspeți de seamă din Japonia care au venit pentru această acțiune. Ce ar trebui să învețe românii de la ei?
Putem învăța de la colegii japonezi, în primul rând, o gândire mult mai pozitivă asupra binelui pe care fiecare individ îl poate aduce comunității și, implicit, prin acest bine pe care îl oferă comunității, cu efect de ecou, drept consecință, binele pe care el îl poate trăi într-o comunitate mai civilizată. Al doilea lucru important pe care îl putem învăța, legat și de primul, este acest principiu Kaizen: să nu aștepți să vină alții să îți facă curat în jurul tău sau, mai general, să îți facă alții binele. Să nu mai aștepți de la primărie, de la guvern și să începi tu să faci bine în jurul tău. Energia pe care o ai, să o folosești pentru a-ți fi mai bine ție, transformând locul de lângă tine într-un loc mai bun. Și asta putem învăța de la japonezi, ca și multe alte popoare care pot învăța de la japonezi acest lucru.
De ce aleg ei tocmai România pentru aceste acțiuni?
În primul rând, și datorită unei relații personale pe care am construit-o în timp cu dl Yoshihito Tanaka și dl Hidesaburo Kagiyama, fondatorii asociației. Dar această relație, să spunem, a fost doar elementul de start. În primul rând, văd aici, așa cum chiar dânșii au exprimat, un impact extraordinar al acestei abordări KAIZEN în spațiul public. Deci, oamenii, în special tinerii, au o foarte bună receptivitate a evenimentelor, gândurilor și obiceiurilor bune. În al doilea rând, noi aplicăm un element specific în România, iar dânșii l-au preluat, anume - combinăm Kaizen din întreprinderi și asigurăm suportul business al oamenilor din întreprinderi cu experiența de a face curățenie în oraș. Combinând, experiența fabricii cu cea citadină creează o sinergie, din care ies efecte mai puternice. În al treilea rând, noi facem curățenie cu sens Kaizen. Astfel, curățenia este un mijloc de educație, în special pentru tânăra generație.
Ce îi pot învăța românii pe japonezi?
Fiecare popor are câte ceva bun. Unul din lucrurile pe care le-au învățat de la noi, anume că, de fapt, îmbunătățirea oricărui lucru și chiar pe orice nivel al scării sociale – companie, oraș, națiune, poate începe de la fiecare individ în parte. De asemenea, colegii japonezi au apreciat cartea pe care am scris-o, ”Codul armonic”, care e tradusă și în japoneză, și prin care fiecare individ se poate îmbunătăți pe el însuși pentru a îmbunătăți mediul din jur. Și acest lucru, dânșii l-au remarcat ca fiind un lucru pe care îl pot învăța de la noi. Mai pot învăța de la noi, poate, bucuria de viață și creativitatea, inclusiv din arta noastră populară, care exprimă multă bucurie și frumusețe în a trăi viața.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
