Actualul proiect de scut antirachetă, ale cărui elemente vor fi amplasate în România şi în Polonia, are drept scop apărarea Europei de atacuri lansate din zona Orientului Mijlociu.
Potrivit Der Spiegel, ţările baltice şi Polonia au cerut extinderea capacităţilor sistemului, astfel încât să fie protejate în faţa unor eventuale ameninţări din partea Rusiei, iar Statele Unite susţin această idee, pregizează Digi 24.
Majoritatea statelor membre NATO, în special Germania, se împotrivesc însă aceste propuneri, considerând că ar putea fi o provocare la adresa Rusiei, care nu este necesară. Aceste țări potrivnice ideii argumentează că ani de zile NATO a încercat să convingă Rusia că scutul antirachetă nu este îndreptat împotriva ei.
Citește și: Angela Merkel nu vrea să 'OFENSEZE' Rusia cu soluția pentru Ucraina
Discuțiile pe această temă ar fi fost amânate până după summitul NATO de săptămâna viitoare din Țara Galilor.
Totuși, susținătorii ideii au reușit să pună în discuție, înaintea summitului, chestiunea măsurilor de siguranță pentru Polonia și țările baltice. NATO ar urma să spună că zborurile de recunoaștere efectuate la granițele lor estice nu vor înceta automat după un an, așa cum era plănuit.
Cancelarul german Angela Merkel a cerut ca această acțiune militară să fie reaprobată de toate statele membre NATO, după un an. În cele din urmă, Berlinul a văzut că este singurul cu această poziție și a renunțat la idee, scrie Der Spiegel.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
