Denumirea de „Machu Picchu” pare că a fost folosită greșit. Cum se numește, de fapt, celebrul sit arheologic

Vechiul oraș incaș pe care îl cunoaștem ca „Machu Picchu” ar trebui probabil numit „Picchu” sau „Huayna Picchu”, conform unei noi analize a documentelor istorice.

În 1911, când istoricul și exploratorul american Hiram Bingham a fost condus pentru prima dată la ruinele antice incașe, el a cerut unui proprietar de teren local să noteze numele locului în jurnalul său de teren.

În mijlocul paginii, fermierul local, pe nume Melchor Arteaga, a scris „Macho Pischo”, un cuvânt despre care Hiram a remarcat că suna mai degrabă ca „pecchu” când era rostit cu voce tare.

De atunci, acest nume a rămas. De mai bine de un secol, lumea a repetat această denumire de nenumărate ori și a scris-o pe hărți, în documente și în cărți de istorie.

La începutul secolului al XX-lea, ruinele incașe din Machu Picchu nu erau cunoscute de mulți localnici din regiunea Cusco. Munții de pe ambele părți ale orașului pierdut de mult erau însă foarte cunoscuți.

Denumirea corectă ar fi „Huayna Picchu”

Vârful mic și abrupt din spatele ruinelor din majoritatea fotografiilor se numește „Huayna Picchu”, în timp ce vârful mai mare, înclinat spre sud, se numește „Machu Picchu”.

Chiar înainte ca Bingham să-și înceapă călătoria, un oraș incas numit „Huayna Picchu” era menționat într-un atlas din 1904, descoperit de un alt explorator.

Urmărind mai departe documentele coloniștilor spanioli, există câteva alte surse care menționează orașul Picchu sau orașul antic Huayna Picchu. De cealaltă parte, nu există absolut nicio referire la un oraș numit „Machu Picchu”.

În 1990, savantul andin John Rowe a fost primul care a folosit documente de arhivă pentru a susține că „Machu Picchu” este o denumire greșită.

În prezent, cercetătorii din spatele noului studiu au căzut de acord că „Machu Picchu” este probabil o denumire greșită și, conform cunoștințelor locale, ei spun că numele locului este mai probabil „Huayna Picchu”, scrie Sceince Alert.

O nouă descoperire în Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului

Valea Dinozaurilor din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului oferă noi informații despre diversitatea vieții, de acum 70 de milioane de ani, de pe fosta Insulă a Hațegului. Aici, paleontologii au descoperit o nouă specie de broască țestoasă, contemporană cu dinozaurii pitici din Transilvania. Din echipa de cercetare face parte și un reprezentant al Universității din București.

Descoperirea a fost publicată recent în Journal of Systematic Palaeontology,iar studiile au fost realizate de o echipă internațională alcătuită din Felix J. Augustin și Andreas T. Matzke de la Universitatea Tübingen (Germania), Zoltán Csiki-Sava de la Universitatea din București (România), Gábor Botfalvai de la Muzeul de Istorie Naturală și Universitatea Eötvös Loránd – Budapesta (Ungaria) și Márton Rabi de la Universitatea din Halle-Wittenberg (Germania).

Paleontologii au denumit noua descoperire Dortoka vremiri, în onoarea celebrului paleontolog român Mátyás Vremir, decedat în iulie 2020. Mátyás Vremir a avut o contribuție importantă la studiul fosilelor de vertebrate descoperite pe teritoriul României, inclusiv în zona Hațegului, și a fost primul care a semnalat aici existența țestoaselor de tipul Dortoka în perioada Cretacicului Târziu. Specia nou descoperită face parte dintr-o familie mai mare de broaște țestoase specifice mai mult emisferei sudice. Fosilele celei mai apropiate dintre rudele sale datează de acum circa 57 de milioane de ani și au fost identificate în nord vestul României. Astfel, această nouă descoperire oferă o perspectivă importantă asupra identității supraviețuitorilor extincțiilor în masă, de la sfârșitul Cretacicului, care a dus la dispariția dinozaurilor (citește continuarea AICI).

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News