Astăzi, la sediul NATO din Bruxelles, delegația României, condusă de ministrul Apărării, Mircea Dușa, a obținut niște rezultate notabile. În acest context, Alianța Atlantică a hotărât – după ce decizia politică a fost luată la summit-ul din septembrie 2014, din Țara Galilor – să disloce un comandament de divizie al NATO la București și un comandament mai mic, special, la Kogălniceanu, în Constanța. Practic, România va avea, începând cu 2016, când comandamentul de la București va fi operațional 80%, iar din 2018, integral operațional, trupe permanente ale NATO pe teritoriul său.
Comandamentele NFIU, reacție la invadarea Ucrainei
După invazia Rusiei în Ucraina, s-a pus problema să se organizeze șase comandamente mici în Polonia, cele trei State Baltice, România și Bulgaria. Comandamentele numite NFIU - Unitate de Integrare a Forțelor NATO - compuse din 40 de militari, au misiunea ca, în caz de atac al Rusiei, să pregătească în timp foarte scurt sosirea marilor unități ale NATO, pentru a face față agresiunii. La summit-ul de anul trecut, s-a mai hotărât crearea unui comandament pentru estul Europei, în Polonia.
Citește și: Reuniune NATO: Mircea Dușa, deplasare la Bruxelles
Marea Britanie, sprijin pentru comandamentul de divizie de la București
Delegația României, condusă de ministrul Dușa, după negocieri intense, a reușit să facă NATO să accepte un comandament de divizie la București. Comandamentul din Polonia va ține de comandamentul regional al NATO din Olanda și de el se vor ocupa, în principal, germanii, iar cel de la București, care va coordona și operațiunile din Bulgaria, va fi subordonat comandamentului din Italia, de la Napoli. Poate că, din punct de vedere politic, Germania nu a vrut să coordoneze apărarea în fața rușilor pe tot flancul estic al Europei. Amintiri din trecut, interese economice mari în prezent...
De aceea, comandamentul de divizie de la București - circa 300 de ofițeri, aproximativ jumătate din alte state membre decât România – se va bucura de sprijinul nemijlocit al Marii Britanii. De altfel, Marea Britanie s-ar putea să aibă o prezență militară mult mai activă în România și în zona Mării Negre. În fața amenințărilor prezente, Germania se va ocupa de zona de nord a Europei, Franța rămâne ancorată în Africa, iar Marea Britanie va sosi în regiunea noastră.
Citește și: România, fără apărare în faţa Rusiei. Strategia NATO, desfiinţată de o analiză americană
Bazele NATO, regim de permanență
Astăzi, la Bruxelles, ministrul Mircea Dușa a avut întrevederi cu mai bine de jumătate dintre miniștrii statelor membre NATO. Au atras în mod deosebit atenția întâlnirea cu secretarul american al Apărării, Chuck Hagel – încă nu a predat funcția - și cu ministrul britanic al Apărării – Michael Fallon. Decizia NATO de a veni cu două baze permanente pe teritoriul României ar putea să aibă legătură, chiar dacă una relativ îndepărtată, cu campania anticorupție fără precedent din România.
Toate întrevederile de astăzi, de la Bruxelles, nu se suprapun cu relațiile militare bilaterale pe care România le are în special cu Statele Unite. De altfel, ele vor continua netulburate, doar că, după militarii americani, în România sosesc și militari ai NATO. Iar asta în regim de permanență.
Practic, NATO și Rusia se poziționează cu ofițeri și trupe de o parte și de alta a frontierei de est a Uniunii Europene. Probabil că Rusia va avea o reacție politică la anunțul făcut de NATO.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
