„Marţi, 30 august 2022, poliţiştii Serviciului Investigaţii Criminale, din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Vaslui, au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea emis pe numele unui bărbat, în vârstă de 65 de ani, domiciliat în municipiul Vaslui. Pe numele acestuia, Tribunalul Iaşi a emis marți, 30 august 2022, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea, pe o perioadă de cinci ani, pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Persoana a fost depistată, de poliţişti, în municipiul Vaslui, fiind preluată de poliţiştii Serviciului de Investigaţii Criminale şi condusă la Penitenciarul Vaslui, în vederea executării pedepsei dispuse de către instanţa judecătorească", precizează un comunicat de presă transmis de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Vaslui.
Nichita a mai executat la penitenciarul Vaslui o pedeapsă privativă de libertate şi între timp şi-ar fi schimbat domiciliul pe raza municipiului Vaslui.
De ce, într-un caz de viol, pedeapsa poate fi și zece ani, iar pentru un astfel de caz, unde nu au fost acte de violență și unde prejudiciul a fost mic, comparativ cu dosarele grele pe care le știm de la DNA, Nichita primește cinci ani de închisoare?
Avocatul Cristian Winzer, coordonator al Departamentului de Drept Penal, a vorbit pentru DC News despre acest subiect.
Avocatul Cristian Winzer
„În esență, hotărârile instanței de judecată, mai ales cele definitive și mai ales în Penal, cred că nu trebuie să fie comentate, ci trebuie să fie aplicate. Putem face, ca domnul președinte Iohannis, aprecieri de genul „această soluție, după părerea mea, nu este bună și mă nemulțumește”, dar strict ca specialist în Drept, când vezi o astfel de hotărâre, nu poți să nu îți ridici niște semne de întrebare.
Din informațiile publice, vedem că hotărârea nu a fost pronunțată odată cu motivarea, deși avem o decizie din aprilie 2021 a Curții Constituționale care a statuat, cu claritate și precizie, că o hotărâre judecătorească, în materie penală, trebuie să fie pronunțată odată cu motivarea, tocmai ca persoana care este condamnată să înțeleagă rațiunea pentru care merge la penitenciar.
De asemenea, este oarecum „amuzant” dintr-o perspectivă să constați că persoana care instigă la săvârșirea unei fapte penale, respectiv domnul Nichita în cazul de față, primește, în apel, o sancțiune mai mare decât însuși autorul faptei. Din minută se poate observa că domnul Nichita este gratulat cu o sancțiune constând în pedeapsa închisorii de cinci ani, iar autorul, adică persoana asupra căreia se presupune că edilul de la acea vreme a exercitat actele de instigare, a primit patru ani de închisoare.
Neavând motivarea, putem să ne ridicăm aceste semne de întrebare și în raport de împrejurarea că dacă prima instanță a ajuns la o hotărâre de condamnare, însemnând o pedeapsă rezultantă de cinci ani și două luni închisoare care i-a fost aplicată domnului Nichita pentru patru infracțiuni, instanța de apel majorează pedeapsa pentru o singură infracțiune. Pentru celelalte trei, am observat că este încetat procesul penal, intervenind, în raport cu deciziile Curții Constituționale, prescripția răspunderii penale”, a spus avocatul Cristian Winzer pentru DC News.
„Este adevărat că avem un prejudiciu extrem de redus în raport cu dosarele cu care suntem obișnuiți să le instrumenteze DNA, mai ales pe abuz în serviciu.
Ceea ce cred că a contat în opinia instanței este calitatea în raport de care domnul Nichita a săvârșit faptele, adică era primar la momentul respectiv. Uneori, instanțele apreciază că instigatorul trebuie să fie mai aspru sancționat decât însuși autorul pentru că, într-o traducere simplă, „este capul răutăților” și atunci trebuie sancționat exemplar.
Dacă îmi permiteți să mă exprim astfel, este o ciudățenie legislativă împrejurarea că simpla reținere de către organul de urmărire penală și confirmarea de instanța de judecată, de exemplu, a unei infracțiuni de abuz în serviciu în raport de o lege specială, care este legea 78/2000, generează majorarea cu o treime, din start, a limitelor de pedeapsă.
Adică dacă ești acuzat că ai săvârșit o infracțiune de abuz în serviciu doar în sensul incriminat de Codul Penal, practic vorbim de o pedeapsă cuprinsă între doi și șapte ani de închisoare și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică. Dacă însă procurorul și judecătorul rețin că aceeași faptă trebuie să fie sancționată și în raport de legea 78/2000, aceste limite speciale de pedeapsă se majorează cu o treime. Și, de la doi ani care este minimum, ajungi la doi ani și opt luni, iar de la șapte ani, ajungi la vreo nouă ani și aproximativ patru luni. Dacă te uiți doar la calcule matematice, observi că, în raport de sancțiune aplicată domnului Nichita, instanța s-a orientat spre mediu. Personal, fără să cunosc motivarea, cred că s-a avut în vedere calitatea de instigator și funcția publică în exercițiul căreia se afla, lucruri considerate, în opinia instanței, extrem de relevante.
Domnului Nichita nu i se reține starea de recidivă. Fiind vorba de infracțiuni concurente, este posibil să stea destul de puțin la închisoare. Având peste 60 ani, va putea cere eliberarea condiționată după ce a executat jumătate din durata pedepsei, adică jumătate din cei cinci ani pe care i-a stabilit Curtea de Apel. Acești doi ani și sase luni trebuie raportați și la perioada pe care dumnealui deja a executat-o în închisoare”, a mai zis avocatul Cristian Winzer.
De ce a fost acuzat Nichita
Nichita a fost acuzat de procurorii DNA de instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect de informaţii ce nu erau destinate publicităţii, instigare la acces ilegal la un sistem informatic, instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice şi instigare la abuz în serviciu. Iniţial, la instanţa de fond (Tribunalul Iaşi), Gheorghe Nichita primise cinci ani şi două luni închisoare pentru mai multe infracţiuni: instigare la folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii; instigare la acces ilegal la un sistem informatic; instigare la operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice şi instigare la abuz în serviciu.
La judecarea apelului, Curtea de Apel Iaşi a dispus marţi încetarea procesului penal pentru primele trei infracţiuni, fiind pusă în aplicare decizia Curţii Constituţionale din mai 2022, privind prescrierea faptelor. Judecătorii au menţinut pedeapsa aplicată de tribunal pentru instigare la abuz în serviciu, pe care au majorat-o de la patru la cinci ani. De asemenea, Nichita are interdicţia de a ocupa funcţia de primar pe o perioadă de cinci ani, după ce iese din închisoare.
În acelaşi dosar, fostul şef al Poliţiei Locale din Iaşi, Liviu Hliboceanu, a fost condamnat la patru ani închisoare cu executare pentru abuz în serviciu. Cei doi trebuie să plătească în solidar Poliţiei Locale suma de 13.429 lei, cu mult mai puţin faţă de suma stabilită iniţial de Tribunalul Iaşi (105.000 lei).
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
