Tot mai frecvent, știrile despre accidente aviatice, produse în special în rândul piloților amatori sau al celor pasionați de zborul cu aeronave ușoare, atrag atenția publicului și stârnesc îngrijorare....

Potrivit lui Osiceanu, nu doar numărul accidentelor a crescut, ci și cel al zborurilor în sine, iar fenomenul trebuie privit cu echilibru: „Pasiunea pentru zbor este o chestie absolut superbă și încerc și eu, cu ajutorul vostru, să transmit această pasiune cât mai multor oameni”.

Această expansiune a zborurilor recreative aduce la suprafață o realitate tehnică adesea trecută cu vederea: aeronavele ultraușoare, deși oferă o experiență aeriană spectaculoasă, sunt mult mai sensibile la factori externi. Osiceanu avertizează că acestea pot deveni periculoase chiar și în condiții meteorologice moderate: „Noi glumim, când le vedem așa, colegial, le spunem trașcalete. De ce? Pentru că ele sunt niște avioane care, dacă bate un pic vântul, se pot transforma cu ușurință într-un fel de elicopter. Pentru că au motoare de 40-50-60 de cai și viteza lor de înaintare e undeva la 60-70 de km. Și cu toate astea, plăcerea aceea este fabulos de mare”.

Tentația de a zbura cât mai jos, specifică acestui tip de zbor, poate accentua riscurile, mai ales în lipsa unei pregătiri corespunzătoare. „Îi înțeleg, îi sprijin, le dăm tot suportul celor care vor să le explicăm, dar trebuie să-i facem și atenți că în momentul în care ai zburat pe așa ceva și când vezi adrenalina și zbori mai jos (că asta e plăcerea zborului la astfel de avioane), trebuie să fii atent și la celelalte lucruri”, spune Osiceanu.

Un exemplu elocvent este cel al miliardarului Dan Petrescu, care și-a pierdut viața în urma prăbușirii unui avion performant, dar cu un singur motor. „Vă aduceți aminte de miliardarul Dan Petrescu, care a fost pasionat de zbor și a luat un fel de Rolls Royce al avioanelor, dar care, la banii lui, a fost greșit sfătuit să-și ia un avion cu un singur motor, nu cu două? Când i-a tăcut motorul, s-a terminat jucăria”, avertizează pilotul.

Riscurile sunt și mai accentuate în cazul planoarelor, unde lipsa unui motor elimină orice posibilitate de corecție în situații-limită. „Se presupune că cel care a căzut cu planorul ar fi făcut o evoluție în apropierea solului foarte abruptă, o glisată foarte abruptă și s-a angajat”, spune acesta.

Cât despre accidentul de la Gura Portiței, Cezar Osiceanu a explicat că avionul implicat făcea parte din categoria celor ultraușoare și că zona în care s-a produs accidentul ridică numeroase provocări aerodinamice: „Aveau un avion ultraușor. Pățise ceva avionul la aterizare, s-a dat peste cap. Acolo problema e simplă. Avioanele acestea aterizează în general pe spații nu prea amenajate, adică în niște câmpuri, unde mai poți să găsești o groapă, ceva și dintr-o greșeală de pilotaj să îl răstorni. E frecvent la categoria 4 acest tip de accident”.

În privința prăbușirii în sine, Osiceanu oferă două posibile explicații tehnice: „Apoi, se mai pune problema următoare: a tăcut motorul sau s-au ridicat niște păsări acolo și a tăcut motorul. Și atunci neavând înălțime, neavând viteză, s-a terminat în pământ”.

Cezar Osiceanu a sintetizat în final o idee esențială pentru toți cei pasionați de aviație, dar mai ales pentru cei care se aventurează în zboruri recreative cu aparate ușoare. „Aviația este un lucru superb, inimaginabil de plăcut, dar care costă vieți”, a conchis el.