Potrivit celor mai recente cercetări sociologice, şi în România femeile sunt mai atrase de lectură decât bărbaţii şi cumpără mai multe cărţi decât aceștia. Literatura şi-a pierdut puterea de seducţie asupra bărbaţilor. Psihologii, scriitorii şi editorii confirmă apetenţa sexului tare pentru „lectura de idei“ şi, pe de altă parte, dominaţia „lecturii de identificare“ printre femei.
Autor: Manuela Macoveanu
În 2005, cunoscutul prozator britanic Ian McEwan a făcut un experiment inedit pentru a testa apetenţa oamenilor pentru lectură. Împreună cu fiul său, Greg, s-a dus într-un parc din Londra, la ora prânzului, să ofere cărţi gratis. În cinci minute, cei doi au dat 30 de romane. Un singur bărbat şi-a dorit o carte, celelalte fiind împărţite femeilor. Unele dintre ele au cerut mai multe volume. Bărbaţii au devenit suspicioşi, s-au încruntat şi n-au luat cărţi nici gratis. Concluzia lui Ian McEwan se află într-un editorial din „The Guardian": „Când femeile nu vor mai citi, romanul va muri".
Statisticile apărute în ultimii ani confirmă concluzia cunoscutului scriitor. Sondajele recente despre obiceiurile de lectură, inclusiv cele din România, arată aceeaşi stare de fapt.
De ce citesc femeile mai mult decât bărbaţii în societatea contemporană? Întrebarea nu se referă exclusiv la literatura de ficţiune, ci, dimpotrivă, la literatură în general. Dincolo de gradul discutabil de relevanţă, statisticile rămân o premisă şi ele reflectă o situaţie demnă de analiză.
În Evul Mediu, Europa trăia „demonizarea femeii" (dacă ar învăţa să scrie, susţineau clericii şi laicii deopotrivă, femeia ar aşterne pe hârtie misive de amor, aşa că e de dorit să i se citească doar rugăciuni şi scrieri religioase). La începutul celui de-al treilea mileniu, reprezentantele sexului frumos par a fi avide amatoare de lectură, pe când sexul opus pare prins în mrejele altor ocupaţii. Întrebarea este cu atât mai actuală, cu cât în societatea contemporană, bazată pe „şanse egale", existenţa femeii nu se mai reduce la universul domestic. Prin urmare, tendinţa escapistă, specifică psihologiei femeii, după cum susţin specialiştii de câteva secole, nu mai poate rămâne principala explicaţie. Totuşi, genul preferat rămâne literatura de ficţiune, mai exact romanul, fapt care se explică, spune McEwan, prin compatibilitatea perfectă dintre latura pronunţat emoţională a femeii şi scriitura romanescă, „cea mai feminină formă epică".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
