Dovezi de crime în masă şi potenţiale gropi comune în zonele eliberate de sub forţele ruse (reprezentantă a SUA)
Există dovezi clare de violenţe, crime în masă, potenţiale gropi comune, cadavre lăsate pe străzi, cu semne de rele tratamente, şi încercări de a acoperi toate acestea în zonele din Ucraina eliberate de sub controlul forţelor ruse, a declarat vineri ambasadoarea americană responsabilă de justiţia penală internaţională, Beth Van Schaack.
"Din păcate, ce vedem acum, odată ce sunt eliberate zone de sub controlul forţelor ruse, este tipic: dovezi clare de violenţe interpersonale, crime în masă, potenţiale gropi comune, încercări de a acoperi ce s-a întâmplat, cadavre lăsate pe străzi, cu semne de rele de tratamente", a declarat Beth Van Schaack la o conferinţă online cu jurnalişti şi reprezentanţi ai unor ONG-uri din câteva ţări europene, precizând că toate acestea sunt dovezi de crime de război.
"Ceea ce se întâmplă în Ucraina este extrem de asemănător cu ce am văzut că au făcut forţele ruse în alte locuri unde au fost desfăşurate, ca Groznîi (Cecenia - n.r.) şi Alep (Siria - n.r.). Vedem pattern-uri ale unor atrocităţi. Din păcate, lumea nu a reacţionat suficient de puternic atunci, ceea ce din multe puncte de vedere i-a dat Rusiei undă verde să avanseze în Ucraina, iar acum se văd consecinţele acestui lucru", a mai spus ea.
Beth Van Schaack a atras atenţia că "trupele ruse au comis crime de război în aproape toate zonele din Ucraina unde au fost desfăşurate".
Ea a a explicat că mai întâi au fost documentate atacuri "asupra civililor şi elementelor de infrastructură civilă".
"Multe dintre atacuri au fost deliberate, disproporţionate şi nediscriminate (...) Am văzut atacuri asupra unor centre comerciale, gări feroviare, teatre, zone care sunt esenţiale pentru populaţia civilă. Multe informaţii au arătat că nu existau obiective militare în apropiere", a subliniat reprezentanta SUA, al cărei rol este de a-l consilia pe secretarul american de stat şi conducerea Departamentului de Stat în legătură cu chestiuni privind prevenirea şi reacţia la atrocităţi, printre care crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid.
"Apoi, odată ce jurnaliştii au primit acces la locuri care fuseseră ocupate şi controlate de forţele ruse, am început să vedem violenţe de alt tip. De exemplu, cadavre la pământ ale unor persoane care au fost executate cu mâinile la spate, cadavre care arătau semne de tortură, poveşti groaznice despre violenţe sexuale împotriva femeilor şi fetelor, dar şi bărbaţilor şi băieţilor", a mai declarat ambasadoarea americană responsabilă de justiţia penală internaţională.
Beth Van Schaack a precizat că acum se observă un alt treilea tip de violenţe, comise prin aşa-numitele tabere de "filtrare" şi documentate de Observatorul Conflictelor, un organism independent, finanţat de Departamentul de Stat al SUA, însărcinat cu documentarea, verificarea şi împărtăşirea dovezilor din surse deschise ale acţiunilor Rusiei în Ucraina.
"Un raport de acum câteva săptămâni realizat de Observatorul Conflictelor a scos în evidenţă un lucru cheie, şi anume că o mare parte din vasta infrastructură transnaţională care a fost creată (de Rusia - n.r.) pentru operaţiunile de "filtrare" a fost de fapt instalată înainte de 24 februarie, înainte de lansarea invaziei. A fost în mod clar premeditare", a spus ea.
Beth Van Schaack a explicat că scopul acestor centre de "filtrare" pare să fie identificarea persoanelor care s-ar opune hegemoniei ruse în Ucraina şi anexării de teritorii ucrainene, reţinerea lor şi supunerea lor la rele tratamente.
"Unele persoane supuse acestor filtre sunt încă în detenţie. Altele au fost eliberate, dar deseori sunt deportate în Rusia, foarte departe de Ucraina. Unele reuşesc să iasă şi ajung în Estonia, Letonia sau în alte părţi, unde se pot întâlni cu jurnalişti şi îşi pot spune poveştile, pe care le pun şi reţelele de socializare", a adăugat ea.
"Oamenilor le sunt colectate datele biometrice şi telefoanele, deseori sunt obligaţi să aplice pentru cetăţenia rusă, li se dau paşapoarte ruseşti, sunt separaţi de copii. Copiii sunt plasaţi în orfelinate sau sunt daţi spre adopţie (în Rusia - n.r.)", a mai declarat ea.
"Numerele sunt destul de şocante. Se pare că peste un milion de civili ucraineni, poate până la 1,6 milioane, au fost supuşi la operaţiuni de filtrare. Dintre aceştia, aproape 260.000 au fost copii. Mulţi sunt separaţi de părinţii lor", a precizat ambasadoarea americană.
"În aceste centre de detenţie, oamenii sunt supuşi la rele tratamente. Sunt mărturii directe de la persoane care au trecut prin filtre şi care au auzit sunete groaznice de tortură în clădiri care erau în aceleaşi complexe unde au fost închişi şi ei. Observatorul Conflictelor a documentat prin imagini de satelit ceea ce pare a fi crearea unor gropi comune (...) Avem informaţii credibile că Rusia încearcă să acopere abuzurile, în special abuzurile asupra deţinuţilor. Este o reţea vastă. Este în mod clar vorba de crime de război. Ştim că deportările de populaţii civile sunt o încălcare a Convenţiei de la Geneva, care se bucură de o ratificare universală. Prin urmare, şi Rusia este obligată de aceste reguli", a mai spus ea.
Beth Van Schaack a precizat că toate informaţiile adunate de Observatorul Conflictelor sunt la dispoziţia procurorilor din toată lumea şi vor fi oferite procurorului general al Ucrainei şi Curţii Penale Internaţionale, care a deschis o anchetă.
"Comunitatea internaţională nu a mai fost aşa unită de mulţi ani în jurul imperativului justiţiei şi tragerii la răspundere", a mai declarat ea.
Putin îi spune premierului indian că vrea să termine conflictul din Ucraina cât mai curând posibil
Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus vineri premierului indian Narendra Modi că va face tot posibilul pentru a termina cât mai repede conflictul din Ucraina, afirmând totodată că înţelege 'îngrijorările' Indiei pe această temă, relatează EFE şi AFP.
'Cunosc poziţia dumneavoastră cu privire la conflictul în Ucraina, îngrijorările dumneavoastră pe care le exprimaţi frecvent. Vom face totul pentru a-l termina cât mai repede posibil', a declarat Putin într-o discuţie purtată vineri în cadrul summitului Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (OCS) la Samarkand (în Uzbekistan), conform imaginilor difuzate de televiziunea rusă.
Preşedintele rus susţine că Ucraina este cea care refuză negocieze cu Rusia, potrivit EFE.
'Din păcate, pur şi simplu partea adversă - liderii Ucrainei - a refuzat orice proces de negociere şi a indicat că vrea să-şi atingă obiectivele pe cale militară, pe câmpul de luptă', a afirmat în continuare Vladimir Putin, citat de AFP.
Preşedintele rus l-a asigurat pe premierul indian că-l va ţine la curent cu evoluţia situaţiei (în conflictul din Ucraina), adăugând că relaţiile dintre India şi Rusia 'se dezvoltă' şi că cele două ţări au un 'parteneriat strategic'.
Premierul indian Narendra Modi a ţinut să sublinieze în discuţia cu Vladimir Putin că acum 'nu este timpul pentru războaie'.
'Excelenţă, ştiu că nu este timpul pentru război', a declarat Modi, adresându-i-se lui Vladimir Putin la Samarkand, în debutul primei lor întrevederi tete-a-tete de la invazia Rusiei în Ucraina la 24 februarie, potrivit imaginilor difuzate de serviciul public de televiziune indian Doordashan.
Tododată, şeful guvernului indian a subliniat importanţa 'democraţiei, diplomaţiei şi dialogului' ca instrumentele necesare pentru soluţionarea disputelor.
Cei doi lideri vor discuta despre 'modul de a avansa pe calea păcii', a completat premierul indian.
'Trebuie să ajungeţi la pace în viitor', a spus Modi şi a salutat posibilitatea de 'a lua cunoştinţă îndeaproape' de poziţia lui Putin în această privinţă.
India s-a abţinut să condamne explicit invazia rusă în Ucraina, care a dus la o creştere vertiginoasă a preţului la petrol şi la alte produse de bază.
New Delhi consideră Moscova drept un 'pilon esenţial' al politicii externe indiene datorită 'parteneriatului său strategic' pentru securitatea sa naţională.
Afirmaţiile premierului indian intervin la numai o zi după ce preşedintele rus a recunoscut că China, principalul aliat al Rusiei, are anumite 'îngrijorări' privind conflictul din Ucraina.
Creată în 2001, Organizaţia de Cooperare de la Shanghai grupează Rusia, China, India, Pakistan şi patru state din Asia Centrală - Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, urmând să i se alăture şi Iranul.
Armata rusă, măcinată de corupţie, minciună şi gestiune defectuoasă (analiză France Presse)
Războiul se decide în birouri, dar se duce pe teren. Deficienţele armatei ruse de la începutul conflictului ucrainean relevă neajunsuri frapante în ceea ce priveşte managementul trupelor, subliniază vineri France Presse într-o amplă analiză.
Încă din primele zile ale invaziei ruse declanşate în 24 februarie se crease impresia că soldaţii trimişi pe front nu-şi cunoşteau obiectivele. Unele unităţi chiar credeau că merg la manevre.
'Armata rusă este armata minciunii', declara în luna mai şeful Statului Major al armatei franceze, generalul Thierry Burkhard. 'Oamenii au minţit spunând că armata ucraineană nu va lupta, că forţele ruse sunt pregătite de război, că şefii ştiu să comande', adaugă el.
Şase luni mai târziu, analiştii occidentali descriu în continuare o armată cangrenată de minciuni şi corupţie.
'Ofiţerii superiori nu râvnesc decât la medalii şi se îngrijesc de cariera lor. Iar soldaţii nu vor decât să supravieţuiască', afirmă Alexandre Grinberg, analist la Institutul pentru Securitate şi Strategie din Ierusalim (JISS).
La vârful ierarhiei, preşedintele Vladimir 'Putin cere rezultate nerealizabile. Şi nimeni nu-i poate spune adevărul, chiar nici măcar în privat', adaugă acest fost membru al serviciului israelian de informaţii militare. 'Este oare posibil ca un ofiţer curajos să gândească în afara cadrului? Da, dar va rămâne o excepţie care nu va schimba lucrurile pe teren' în afară 'să limiteze pagubele şi să salveze vieţi'.
În faţa unui conflict extrem de devastator în echipamente şi oameni, armata rusă - ale cărei pierderi exacte rămân necunoscute - s-a confruntat rapid cu probleme de gestiune a trupelor. Dezertări, refuz de a respecta ordinele, moral scăzut, notează AFP.
Mai mulţi generali şi un număr mare de ofiţeri au căzut pe câmpul de luptă, paralizând şi mai mult lanţul de comandă deja apreciat ca necorespunzând cerinţelor. Or, înlocuirea lor este cu atât mai complicată cu cât diferite eşaloane ale armatei sunt neglijent formate.
'Există o problemă de formare a cadrelor, în special absenţa corpului de subofiţeri în armata rusă', apreciază un înalt responsabil militar francez, indicând că subofiţerii sunt aleşi dintre soldaţii cu cea mai mare vechime.
Or, 'un subofiţer' este un expert în domeniul său', susţine acesta. Şi 'când singura relaţie cu subordonaţii săi este raportul de forţă, când doar cel mai în vârstă şi cel mai puternic ajunge subofiţer' este complicat să 'ataci inamicul frontal'.
Beneficiind de imaginea măgulitoare moştenită din timpurile de glorie ale Armatei roşii, uneori văzută chiar şi de statele majore occidentale prin prisma bătăliei de la Stalingrad din 1943-1944, armata rusă apare în realitate desigur puternică prin număr, dar slabă în privinţa calităţii sale.
Iar deficienţele sale se înmulţesc pe măsură ce conflictul se prelungeşte, iar pierderile se măresc.
'O armată este o sumă de competenţe şi de abilităţi. În lipsa unei infrastructuri solide de recrutare/instruire/inovare, suma rusă se diminuează constant', afirmă fostul colonel şi istoric de război Michel Goya.'Forţa de manevră rusă a slăbit, fiind prost înlocuită cu unităţi şi mai puţin numeroase şi de o calitate inferioară', potrivit acestuia.
Chiar şi mai rău, armata rusă este subminată de minciuna instituţionalizată.
Istoricul şi autorul independent Chris Owen a publicat pe Twitter afirmaţii ale unor soldaţi ruşi, difuzate în anumite scopuri de propagandă de către ucraineni, dar cu toate acestea revelatoare. Ei vorbesc despre manevre reduse pentru a deturna bugete, evaluări false privind starea unor unităţi de luptă, rapoarte obiectiv false asupra rezultatelor unei operaţiuni.
'Planificarea se bazează pe rapoarte. Iar rapoartele diferă de realitate', rezumă Chris Owen, care afirmă că caracterul mincinos al documentelor care circulă în armată a fost documentat 'în unităţi ruse de pe toate fronturile şi din toate categoriile, de la paraşutişti la infanteria mecanizată'.
De la primele eşecuri suferite în primăvară de către ruşi a apărut ipoteza unei mobilizări generale. Aceasta este însă puţin probabilă, căci este susceptibilă să întoarcă opinia publică rusă împotriva autorităţilor şi, în plus, l-ar obliga pe Putin să numească 'război' ceea ce el denumeşte 'operaţiune specială'.
Prin urmare, Moscova recurge la voluntari şi mercenari, în special la cei ai dubioasei societăţi private Wagner.
Într-un videoclip devenit viral pe reţelele de social media, un bărbat prezentat ca fiind miliardarul rus Evgheni Prigojin, un apropiat al lui Putin şi presupus finanţator al societăţii de mercenari Wagner, este filmat în curtea unei închisori propunând contracte deţinuţilor.
AFP nu l-a putut identifica oficial, dar afirmaţiile sale sunt clare. 'Dacă faceţi şase luni în Wagner, veţi fi liberi', spune el. 'Dar dacă sosiţi în Ucraina şi decideţi că nu este pentru voi, veţi fi executaţi!', mai explică acesta.
'Nu numai că este complet sinistru', comentează Phillips O'Brien, profesor de studii strategice la Universitatea din Saint Andrews (Scoţia), dar este şi o dovadă a 'crizei masive' în privinţa recrutării de soldaţi în Rusia, afirmă el.
Delegaţia Chinei nu este primită la catafalcul reginei Elisabeta
Delegaţia care va reprezenta China la funeraliile reginei Elisabeta a II-a nu este primită la catafalcul acesteia, transmite Reuters vineri, preluând o ştire a BBC care nu citează nicio sursă pentru informaţie.
Conform BBC, delegaţiei guvernamentale chineze la Londra i s-a interzis să intre în sala mare a palatului Westminster, unde este depus sicriul reginei, după ce liderul Camerei Comunelor din parlamentul Regatului Unit a refuzat să autorizeze accesul. Cancelaria acestuia nu a dorit să comenteze.
O purtătoare de cuvânt a prim-ministrului Liz Truss a afirmat că lista invitaţilor este întocmită de casa regală britanică, după ce Palatul Buckingham primeşte recomandări din partea ministerului de externe. Conform cutumei, sunt invitaţi reprezentanţi ai ţărilor cu care Regatul Unit are relaţii diplomatice.
Mao Ning, purtătoare de cuvânt a ministerului de externe de la Beijing, a declarat presei că nu a văzut ştirea despre interdicţie. "Ce doresc să spun este că funeraliile de stat ale reginei Elisabeta a II-a sunt un eveniment important pentru Regatul Unit. Participarea delegaţiilor la eveniment, la invitaţia Regatului Unit, este un semn de respect faţă de regină şi indică importanţa acordată" relaţiilor cu această ţară, a arătat ea.
"Ca gazdă, Regatul Unit ar trebui să respecte protocoalele diplomatice şi manierele adecvate faţă de oaspeţi", a adăugat reprezentanta diplomaţiei chineze.
O sursă din Foreign Office - ministerul de externe de la Londra - a afirmat joi că Beijingul va fi reprezentat la funeralii de vicepreşedintele chinez Wang Qishan.
Altor demnitari li se vor aloca intervale orare pentru a intra la Westminster, unde este depus sicriul reginei, pe parcursul weekendului.
Unii parlamentari britanici au exprimat obiecţii faţă de invitarea reprezentanţilor chinezi, după ce colegi ai lor au fost sancţionaţi de Beijing pentru critici faţă de încălcarea drepturilor omului în Xinjiang.
Anul trecut, ambasadorului chinez la Londra i s-a interzis accesul la un eveniment în sediul parlamentului, din acelaşi motiv, reaminteşte Reuters.
China neagă că ar comite abuzuri în provincia respectivă.
Papa Francisc nu va fi prezent la funeraliile reginei Elisabeta a II-a (oficial)
Papa Francisc nu va fi prezent la funeraliile reginei Elisabeta a II-a, care vor avea loc luni la Westminster Abbey din Londra, a anunţat vineri biroul de presă al Vaticanului, informează AFP.
Secretarul pentru Raporturile cu Statele al Sfântului Scaun, monseniorul Paul Gallagher, îl va reprezenta pe papa Francisc la aceste funeralii, a precizat Vaticanul într-un comunicat, notează Agerpres.
Marocul şi Nigeria vor construi cea mai lungă conductă de gaze naturale din lume
Autorităţile din Maroc şi Nigeria au semnat un memorandum de înţelegere privind construcţia unei conducte de gaze naturale. Cea mai lungă conductă de gaze din lume, de aproape 7.000 de km, va traversa Benin, Togo, Ghana, Coasta de Fildeş, Liberia, Sierra Leone, Guinea, Guinea Bissau, Gambia, Senegal şi Mauritania şi se va uni la final cu conducta Maghreb Europe din nordul Marocului, scrie Rador, citând BBC.
Directorul executiv al companiei petroliere naţionale din Nigeria, Mele Kyari, a declarat la ceremonia de semnare desfăşurată la Rabat că proiectul va contribui la creşterea nivelului de trai în Africa de Vest.
Germania a naţionalizat filiala locală a celei mai mari companii petroliere ruseşti, Rosneft
Germania a preluat filiala locală a celei mai mari companii petroliere ruseşti, Rosneft. Compania deţine rafinării folosite pentru a transforma petrolul în benzină, motorină şi kerosen pentru estul Germaniei. Ministrul german al economiei a anunţat ulterior că un risc privind securitatea petrolieră a ţării a fost astfel evitat. Rafinăria PCK de la Schwedt, în landul Brandenburg, importă şi procesează de obicei mari cantităţi de petrol rusesc, livrat prin conducta Drujba, scrie Rador, citând BBC. Instalaţia asigură cea mai mare parte a benzinei, motorinei şi kerosenului pentru Berlin şi regiunea limitrofă.
Acum, guvernul german a predat controlul asupra rafinăriei Autorităţii Naţionale pentru Energie, împreună cu acţiunile Rosneft şi alte două rafinării din sudul ţării. Ministerul Economiei a anunţat că acest lucru a fost necesar, pentru că furnizorii importanţi de servicii şi clienţii nu mai voiau să colaboreze cu Rosneft.
135 de soldaţi armeni, ucişi în confruntările cu Azerbaidjanul
Prim-ministrul Armeniei, Nikol Paşinian, a declarat vineri că 135 de militari armeni au fost ucişi în confruntările cu Azerbaidjanul din această săptămână, a informat agenţia de presă Interfax, în urma unei sesiuni a Parlamentului armean. Paşinian a declarat miercuri că 105 soldaţi au murit şi că bilanţul este probabil să crească. Atât Baku, cât şi Erevan s-au învinovăţit reciproc pentru luptele din această săptămână, scrie Rador, citând Reuters.
Centrul Italiei, lovit de inundaţii grave
Ploi abundente şi inundaţii au lovit regiunea Marche din centrul Italiei de joi, ucigând cel puţin şapte persoane, în timp ce alte trei sunt încă dispărute, a informat vineri presa italiană. Aproximativ 400 de milimetri de ploaie au căzut în două până la trei ore, inundând străzile mai multor oraşe din provinciile Ancona şi Pesaro-Urbino, scrie Rador, citând Reuters.
Serviciile de salvare încă căutau supravieţuitori, au spus autorităţile. Între timp, liderul Partidului Democrat (PD) din Italia de centru-stânga a scris pe Twitter că îşi va suspenda campania în regiune înaintea alegerilor naţionale din 25 septembrie.
Sute de zboruri, anulate în Franța din cauza grevei controlorilor de trafic aerian
O grevă a controlorilor de trafic aerian din Franţa a dus la anularea a sute de zboruri europene, afectând zeci de mii de persoane. Pe lângă zborurile care pleacă sau ajung în ţară, multe curse aeriene care tranzitau spaţiul aerian al Franţei sunt afectate de suspendarea de vineri a serviciilor. Acţiunea face parte dintr-o serie de greve din ultimele săptămâni. Sindicatul controlorilor de trafic a cerut creşteri salariale şi garantarea mai multor angajări, scrie Rador, citând BBC.
Ryanair anulează 420 de zboruri, care ar afecta 80.000 de pasageri. Air France a declarat că, după o cerere a Autorităţii Aviaţiei Civile din Franţa, va suspenda mai mult de jumătate din serviciile sale. EasyJet anulează 76 de zboruri din Marea Britanie, iar British Airways va anula 22. Încă trei greve sunt programate până la finalul lunii.
China are accesul interzis la Westminster Hall
Potrivit informaţiilor aflate de BBC, delegaţiei chineze i-a fost interzis accesul la Westminster Hall, unde se află sicriul Reginei Elisabeta a II-a. Reprezentantul Camerei Comunelor a refuzat accesul delegaţiei la Westminster Hall. Anul trecut, China a impus interdicţii de călătorie şi îngheţarea activelor în cazul a nouă britanici, inclusiv şapte parlamentari, pentru că au acuzat Beijingul de tratarea inumană a musulmanilor uiguri, scrie Rador, citând BBC.
În consecinţă, ambasadorul chinez în Marea Britanie a fost interzis în Parlament, o mişcare extinsă acum la intreaga delegaţie care a vrut să îi aducă un omagiu Reginei Elisabeta. Accesul în Westminster Hall este în sarcina reprezentanţilor celor două camere ale Parlamentului. Funeraliile de stat de luni au reguli diferite, iar vicepreşedintele Chinei este aşteptat să participe.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
