Cum să aducem curajul în educația din România. Viitorul în 11 perspective

„România are nevoie de profesori competenți, motivați, autonomi, respectați și încurajați să învețe! Calitatea resurselor umane este o prioritate pentru noi și, de aceea, următoarea acțiune a Coaliției pentru Educație este organizarea unei audieri publice pe tema formării inițiale a profesorilor", a declarat Daniela Vișoianu, președinta Coaliției pentru Educație. Cei interesați sunt invitați să participe și să trimită depoziții în scris până la data de 17 aprilie, mai multe detalii despre process fiind prezentate pe site-ul www.coalitiaedu.ro.

În cadrul evenimentului, au fost abordate și celelalte teme centrale prioritizate în Manifestul Coaliției pentru Educație, inclus în publicația lansată marți: participare și echitate, curriculum și evaluare, finanțare și bună guvernanță, cu implicații și din punct de vedere al descentralizării. Participanții – reprezentanți ai ONG-urilor și cadre didactice - au discutat despre relevanța acestor direcții strategice și modul în care intervenții mici pe aceste dimensiuni pot genera transformări cât mai ample, cu un plus de calitate.

"Viitorul Educației" include 11 exemple de practici din rândul organizațiilor membre și partenere. În cursul dezbaterilor organizate recent în țară, reprezentanții Coaliției au constat că există nevoia ca cei activi în educație să se cunoască reciproc, de aceea ar fi utilă îmbogațirea volumului cu alte exemple, care îi pot inspira pe cei care sunt implicați în educație.

"Ceea ce este comun organizațiilor membre ale Coaliției pentru Educație este tocmai atitudinea față de învățare, dorința de a învăța și de a-și îmbunătăți permanent programele", a spus Alexandru Ghiță, membru al Consiliului Director al Coaliției. Diana Certan, director executiv CONCORDIA, organizație membră a Coaliției, a completat: "viziunea noastră cu privire la transformarea spațiului educațional constă atât în scalarea unor modele care și-au arătat rezultatele deja, dar și în crearea spațiului pentru autonomie la nivel local cu privire la designul procesului educațional". Iar Violeta Caragea, reprezentanta Universității Alternative, a adăugat că "este vorba despre a aduce în ceea ce facem o revoluție a culturii învățării, la care fiecare putem contribui".

• Profesorii – văzuți ca super eroi

Lavinia Mincu, una dintre particiante, a fost cea care a prezentat concluziile atelierului privind calitatea resurselor umane. Din discuțiile grupului, a rezultat profilul dorit al profesorului: "profesori autentici, pasionați, preocupați de dezvoltarea personală, toleranți, flexibili, creativi, atenți la nevoile și potențialul elevilor, la curent cu noutățile din domeniu, cu planificare autentică, descurcăreți, inteligenți emoțional, deschiși la colaborare, buni comunicatori". Dezbaterile au continuat cu privire la modul de a ajunge acolo. Cosmin Chiriță, formator, a spus că „e important să descătușăm profesorii; o persoană cu un profil asemeni celui discutat de noi are nevoie de un mediu în care să acționeze autonom și mai multă libertate!". Participanții au mai susținut un sistem de evaluare a rezultatelor profesorilor „pe bune" (Constantin Cernat), "în care să se audă vocea elevilor" (Lavinia Mincu), "care să măsoare plus valoarea" și bazat pe progres" (Ionela Cristea).

• Unde găsiți publicația "Viitorul Educației – 11 perspective pentru România"

Publicația "Viitorul Educației – 11 perspective pentru România", realizată de Centrul pentru Politici Educaționale pentru Federația Coaliția pentru Educație, poate fi accesată, în varianta electronică, aici: http://coalitiaedu.ro/viitorul-educatiei/ . Volumul cartografiează activitățile derulate de către membrii Coaliției și, pornind de la aceste proiecte, discută punctual și posibile recomandări pentru ameliorarea politicilor publice din zona educației. Unele dintre inițiativele membrilor Coaliției au ajuns puncte de referință pentru compensarea la "firul ierbii" a unor deficiențe majore din sistemul de învățământ național și au fost preluate la nivel de politici publice, cum este cazul programului „Fiecare Copil în Grădiniță", dezvoltat de OvidiuRo. "Principala provocare în cazul transpunerii bunelor practici din societatea civilă la nivel de politici publice rămâne asigurarea calității și a abordării personalizate în relație cu beneficiarii, modul în care atenția și empatia, implicarea pot fi preluate la acest nivel" a spus Robert Santa, autorul lucrării din partea Centrului pentru Politici Educaționale.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News