Oamenii de știință știu de mult că poluarea aerului poate fi legată de un risc crescut de cancer pulmonar la persoanele care nu au fumat niciodată, dar noi cercetări descriu un mecanism care ar putea ajuta la explicarea modului în care boala se instalează. Descoperirile, prezentate sâmbătă la Simpozionul prezidențial al Societății Europene de Oncologie Medicală din Paris, sugerează că poluarea aerului poate declanșa cancerul pulmonar la persoanele fără antecedente de fumat, deoarece unele particule din poluarea aerului pot promova modificări ale celulelor din căile respiratorii.
În special, o expunere mai mare la particulelele din aer sau la poluarea cu particule, de 2,5 micrometri în diametru sau mai mici, poate determina schimbări rapide în celulele căilor respiratorii care suferă mutații într-o genă numită EGFR, care sunt observate la aproximativ jumătate dintre persoanele cu cancer pulmonar care nu au fumat niciodată și o altă genă legată de cancerul pulmonar numită KRAS, potrivit cercetării citate de CNN, efectuate de oamenii de știință de la Institutul Francis Crick din Londra și de alte instituții din SUA șii Europa.
Poluanții din aer pot declanșa afecțiunile canceroase
„Am descoperit că mutațiile conducătoare ale genelor EGFR și KRAS, întâlnite în mod obișnuit în cancerele pulmonare, sunt, de fapt, prezente în țesutul pulmonar normal și sunt o consecință probabilă a îmbătrânirii”, a notat Charles Swanton, om de știință la Institutul Francis Crick și clinician șef al inițiativei Cancer Research din Marea Britanie, care a prezentat concluziile studiului.
„În cercetările noastre, aceste mutații au potențat cancerul în modelele de laborator. Cu toate acestea, atunci când celulele pulmonare cu aceste mutații au fost expuse la poluanți din aer, am văzut mai multe tipuri de cancer au apărut mai repede decât atunci când celulele pulmonare cu aceste mutații nu au fost expuse la poluanți, ceea ce sugerează că poluarea aerului promovează inițierea cancerului pulmonar în celulele care adăpostesc mutații genetice”, a mai spus Swanton. „Următorul pas este de a descoperim de ce unele celule pulmonare cu mutații devin canceroase atunci când sunt expuse la poluanți, în timp ce altele nu.”
Poluarea cu particule sau particule din aer este un amestec de particule solide și picături lichide, conform Agenției pentru Protecția Mediului din SUA. Unele sunt emise sub formă de murdărie, praf, funingine sau fum și pot proveni de la centralele pe cărbune și gaz natural, mașini, agricultură, drumuri neasfaltate și șantiere, printre alte surse enumerate.
Grila care-ți arată dacă vei avea o boală cardiovasculară în următorii 10 ani
Ultimele studii au arătat că fumatul activ pe o perioadă mai mare de zece ani crește cu până la 80% riscul de a contacta următoarele boli cu potențial fatal: cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, infarctul cerebral și renal, arteriopatia obliteranta a membrelor, hipertensiunea arterială, bronșită cronică, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), cancer bronhopulmonar, laringian, al cavității bucale, al vezicii urinare, pancreatic, gastric şi rectal. Un studiu realizat în anii `80 în America pe aproape 150.000 de persoane a arătat că nefumătorii au mai puține probleme cardiovasculare decât fumătorii. Concluzia lor a fost că între fumat, boli cardiovasculare și moarte există o corelație puternică. În plus, studiul lor a arătat că aproximativ 66% dintre bărbați și 50% dintre femei, din cei care fumau peste 20 de țigări pe zi, fie au decedat, fie au dezvoltat boli cardiovasculare severe, suferind de infarct sau AVC. Citește mai multe AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
