La finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, Bucureștiul avea nevoie de extindere, iar mai multe inițiative private au urmărit tocmai creșterea suprafeței capitalei prin noi zone rezidențiale. Despre două din aceste planuri a vorbit Adrian Majuru, managerul Muzeului Municipiului București:
„Nu am avut, din păcate, perspectiva unui nou București, integrat într-un proiect urbanistic cu perspectivă medie ca timp. A fost un proprietar care și-a pus moșia la bătaie pentru noul București și s-a numit Bazilescu (n.r. Nicolae Bazilescu). El a avut ca model orașul New York, la sfârșitul secolului al XIX-lea, și a creat Bucureștii Noi, altceva decât Bucureștiul. A tras o cale ferată, ca să ajungi cu trenul în Bucureștii Noi, și-a parcelat moșia și a început cu o biserică, o grădiniță, o școală, un parc. A încercat să vândă loturi, dar a venit războiul și a rămas ce vedem astăzi în Cartierul Bucureștii Noi. El îl voia un oraș satelit al Bucureștiului.
A mai fost un privat care și-a dorit Sinaia Mică, lângă București, unde astăzi este cartierul Străulești, pentru că au găsit izvoare de ape minerale. Au făcut acest proiect, imediat după anul 1900, avea o formă hexagonală și l-au gândit ca o stațiune cu grădini și case, cu bulevarde care străpungeau hexagonul pe toate laturile și se uneau în mijloc, unde era o columnă a lui Traian. Am văzut planurile. Au vândut cam un sfert din loturi până a venit războiul. Cinci ani de război a șters multe proiecte, dar am fi avut, lângă București, un cartier stațiune. Avea terenuri de tenis, de golf, unii s-au gândit la șansa asta, dar au fost, însă, proiecte private, nu integrate într-un proiect urbanistic de către decidenții comunității locale“, a spus, la DC News, Adrian Majuru.
CITEȘTE ȘI - EXCLUSIV 30 de ani pierduți în dezvoltarea Bucureștiului. Marea eroare care s-a făcut în Capitală
Majuru: „Bucureștiul este un oraș aventuros”. V-ați face concediul aici?
Bucureștiul este sufocat de construcții, mașini, clădiri și gunoaie.
„Nu am avut, din păcate, perspectiva unui nou București, integrat într-un proiect urbanistic cu perspectivă medie ca timp”, a spus managerul Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru, în cadrul unui interviu acordat DCNews.
„Bucureștiul nu este un oraș turistic, din păcate. A fost cu greu îndreptat în direcția aceasta și cu 100 de ani în urmă. Este un oraș de business, de city-break pentru turismul - dacă vreți - aventuros. Un loc în care să vii și să pleci către alte locuri. Aventuros în ce sens? Pentru cei care vor să prospecteze, într-adevăr, periferiile unei lumi mai puțin cartografiate din perspectiva vieții lor. Și vin în special pentru asta. Se duc în Vietnam, vin și în România. Dar nu sunt mulți”, a precizat Adrian Majuru (citește continuarea AICI).
CITEȘTE ȘI - EXCLUSIV București, o capitală săracă. Străzile bogaților unde, de fapt, este multă sărăcie
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
