Petre Roman și Adrian Severin au vorbit la DC News despre una dintre cele mai mari oportunități ratate din istoria modernă.
Invitați în fața analistului politic Bogdan Chirieac, la DC News, fostul premier Petre Roman și fostul ministru de Externe Adrian Severin au scos la lumină secrete bine păzite: negocierile dramatice cu Patriarhul Teoctist și Mitropolitul Antonie Plămădeală, adevăratul motiv pentru care Papa Ioan Paul al II-lea a ținut neapărat să ajungă la București, dar și dezastrul lăsat în urmă de Mineriade exact când marile puteri financiare aplaudau planul economic al României.
Discuția a pornit de la comparația dintre tranziția lină a țărilor din Europa Centrală și violența cu care s-a prăbușit regimul la București. Bogdan Chirieac a spus: „Cehoslovacia, Ungaria și chiar Polonia au trecut mai ușor prin reformă”.
Iată documentul REVOLUȚIE ȘI REFORMĂ ÎN ROMÂNIA POSTCOMUNISTĂ
„Schimbarea politică a fost mult mai lesnicioasă în România. În 1989, există un lucru pe care trebuie să-l spunem o dată, încă o dată și încă o dată. România era singura țară din fostul bloc sovietic în care mai exista un regim de dictatură stalinistă. Nici în Rusia, nici în Uniunea Sovietică nu mai exista un asemenea regim. Bineînțeles, fiind vorba despre o dictatură de tip stalinist, Ceaușescu se agăța de dictatura lui cu orice preț. Dovadă stau crimele împotriva timișorenilor, declanșate la Timișoara și apoi la București. Prin urmare, ar fi fost minunat să avem o schimbare politică de catifea, așa cum s-a întâmplat în Cehoslovacia. În Polonia, cine a creat masa rotundă? Un om foarte respectat până la sfârșitul vieții sale, generalul Jaruzelski”, a spus Petre Roman.
Bogdan Chirieac a reamintit rolul jucat de Vatican pe parcursul unui deceniu întreg: „Și acest lucru s-a întâmplat pe parcursul a zece ani, cu sprijinul Papei Ioan Paul al II-lea. În 1999, el ne-a ajutat enorm. A venit, a sărutat pământul și a spus: «România este grădina Maicii Domnului».”
În acel punct, Adrian Severin a vorbit din culisele vizitei papale din 1999.
„Știu că, după negocieri îndelungate, poate cea mai grea negociere din viața mea a fost cea cu conducătorul Bisericii Ortodoxe Române, pentru a obține acceptul privind vizita Papei. Să spunem clar că nu a fost o negociere ușoară cu Patriarhul Teoctist. Patriarhul a fost extrem de reticent. Nu putea să spună direct acest lucru. Mi-a spus la ureche: «Mergeți în Ardeal și discutați cu ardelenii». Ardelenii, arhiepiscopi, episcopi, mitropoliți și așa mai departe, se opuneau, pentru că existau dispute cu Biserica Greco-Catolică. Aici era motivul. Aceasta era problema. Am discutat cu Bartolomeu Anania, Dumnezeu să-l odihnească, episcopul Clujului, și cu Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului. Erau niște oameni minunați, intelectuali deosebiți și patrioți adevărați. Dar aveau problema lor. Dacă vreți să înțelegeți momentul de ruptură psihologică din discuția mea cu Înaltpreasfințitul Antonie de la Sibiu, vă spun că eram ministru de externe atunci și i-am spus: «Înaltpreasfinția Voastră, am înțeles, m-ați convins. Interesele Bisericii sunt ca un papă, șeful Bisericii Catolice, să nu vină în România atât timp cât problema Bisericii noastre cu greco-catolicii nu este rezolvată. Interesele națiunii române sunt să consolidăm o relație specială cu Vaticanul. Dumneavoastră reprezentați Biserica, eu reprezint națiunea. Pentru prima dată în istoria noastră, Biserica se desparte de națiune». Aceasta este o discuție pe care o avem și în diplomație”, a povestit Severin.
„Și atunci a spus: «Nu, așa nu». «Și atunci cum?» A pus mâna pe telefon, i-a sunat pe Preafericitul Teoctist și i-a spus: «Preafericite, am vorbit mai devreme. Am spus pe scurt, cred că trebuie să-i dăm binecuvântarea domnului ministru, care săptămâna următoare merge la Vatican, pentru a-i spune Papei că nu ne opunem vizitei sale în România»”, a adăugat fostul ministru.
Datoria de onoare față de români pentru anul 1939
Adrian Severin a dezvăluit motivul pentru care Ioan Paul al II-lea insista să calce pe pământ românesc.
„Atunci am mers la Vatican și am transmis acest mesaj. Papa a fost foarte emoționat și mi-a făcut o mărturisire pe care vreau să v-o spun și dumneavoastră. L-am întrebat: «Dar de ce țineți atât de mult? Mă bucur că vă fac fericit cu această vizită, dar de ce doriți atât de mult să veniți în România? Mai există și alte țări majoritar ortodoxe în care puteți merge și care nu au problemele concrete pe care le avem noi». Mi-a răspuns: «Știți de ce? Vreau să merg ca polonez, pentru că vreau să-mi exprim recunoștința față de poporul român pentru modul în care s-a purtat cu Polonia în 1939». Puțini oameni cunosc acest lucru sau aproape nimeni”, spune Severin.
Petre Roman a completat: „Când a venit, Papa a restituit actele până la ultima virgulă”.
Severin a adăugat: „Le-am spus polonezilor: «Aveți grijă, să nu mai încercați a doua oară, pentru că nu vă garantez că va ieși la fel cu guvernele actuale»”. Roman a tras concluzia: „Aceasta este credibilitatea națiunii române”.
Fostul ministru de externe a rememorat și omagiul adus ulterior la nivel european:
„Absolut. În 2009, am organizat la Parlamentul European o conferință cu ocazia împlinirii unui anumit număr de ani de la evenimentele din 1939, exact pe tema tezaurului. A fost un eveniment excepțional, pentru că au venit toate partidele poloneze, care altminteri se luptau între ele. Toate au participat și au mulțumit României. Dar să închei această paranteză. Când Papa a venit la București, a fost primit la Cotroceni, unde a avut loc o mare recepție. Papa și-a început discursul mulțumindu-le românilor pentru ceea ce au făcut în 1939. Fiind în sală, mi-am amintit acea discuție și mi-am dat seama că, într-adevăr, acesta era motivul principal pentru care papa își dorea atât de mult să vină în România”, și-a reamintit Severin.
Bogdan Chirieac a vorbit despre starea de spirit din acele zile unice: „Mii de oameni au izbucnit în lacrimi atunci când Ioan Paul al II-lea, ajuns pe pământ românesc, li s-a adresat în limba română. Și a sărutat pământul României. Deși ros de boală, cu dureri incredibile, în acel moment a făcut acest gest”.
FMI și Banca Mondială au desemnat planul României drept cel mai bun: noaptea care a distrus totul
Dincolo de politica externă și deschiderea Vaticanului, începutul anilor '90 a însemnat o luptă disperată pentru supraviețuire economică. Adrian Severin a dezvăluit că proiectul de transformare a economiei a fost conceput înainte de votul din Parlament:
„Noi am început pregătirea reformei sistemului înainte de instalarea guvernului. Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială au invitat reprezentanții României, Cehoslovaciei, Poloniei și Ungariei la Washington, în perioada 10-13 iunie 1990, pentru a-și prezenta ideile de reformă. Așadar, planurile noastre de reformă erau pregătite. M-ați întrebat cum au procedat polonezii. Toate aceste țări și-au prezentat ideile începând cu 10 iunie”, spune fostul ministru.
Bogdan Chirieac a remarcat forța legislativă a acelui prim val: „Într-un an de zile, ați reușit să pregătiți aproximativ o sută de legi ale reformei, dintre care unele sunt încă în vigoare”.
Petre Roman a explicat bătălia aprinsă pentru Legea 15 din 1990.
„Nu le-am făcut. Le-am trecut prin Parlament. Acesta este un lucru cu totul diferit, pentru că nu a fost simplu să le adoptăm. Să ne amintim cum a trecut Legea 15. Pe unii s-ar putea să îi apuce plânsul. Legea 15 este legea de bază. Ea reglementează transformarea întreprinderilor socialiste de stat în regii autonome și societăți comerciale”, a povestit fostul premier.
Severin a vorbit și de activele majore care au stârnit controverse ulterior: „Unele dintre întreprinderile care au fost privatizate ulterior, în condiții controversate, inclusiv șantierul naval de la Mangalia”.
Fostul premier a respins ideea că guvernul său ar fi dorit înstrăinarea obiectivelor de bază: „Nu numai că nu am vrut să privatizăm aceste sectoare, dar acest lucru este menționat în legea noastră de privatizare, considerată la vremea respectivă cel mai bun model de privatizare. Așa a fost apreciată, ca dovadă că, dacă nu ar fi venit Mineriada nenorocită, noi am fi realizat convertibilitatea monedei naționale cu două miliarde de dolari oferite de Clubul de la Paris, care reunea unele dintre cele mai mari bănci din lume. Pe ce bază? Pe baza acestei legi. În legea privatizării scrie foarte clar, căutați-o. Tot ceea ce ține de domeniul strategic al energiei și al transporturilor, precum și resursele naturale, nu au vocație de privatizare. Punct”.
„Era o politică, domnule, nu era ceva scris pe colțul mesei. Era o politică, o strategie. La Washington am prezentat programele despre care v-am povestit. Știți ce concluzie s-a tras? Spre surprinderea tuturor, pentru că noi eram priviți ca oaia neagră și ni se crease de la început această imagine, s-a stabilit că cel mai bun plan de reformă era cel al României. Din păcate, în noaptea dintre 13 spre 14 iunie, a apărut știrea despre Mineriada de la București. În orice caz, după ce obținuserăm această victorie, care nu era victoria mea personală, era victoria statului și a țării, toți erau uimiți. Spuneau: «Domnule, noi ne așteptam ca aceștia să vină cu ceva fabulos, dar România a venit cu cel mai bun program, cel mai convingător». A doua dimineață, toți citeau ziarele americane. Pe prima pagină apăreau fotografii cu minerii de la București. În acele zile, mi-au spus: «Ieri ați obținut o victorie extraordinară. Astăzi, totul este zero, pentru că, după ceea ce s-a întâmplat, nu veți mai avea nicio ușă deschisă pentru multă vreme». Ulterior, prin activitatea guvernamentală, am redeschis aceste uși”, a adăugat Severin.
Cei „Cinci D” ai reformei: viziunea care garanta controlul statului asupra resurselor strategice
Adrian Severin a explicat reforma pe care s-a clădit reconstrucția post-comunistă a României.
„Al doilea element important este că ne-am bazat pe cei cinci D, pe care îi prezentăm în acest document de reformă. Este vorba despre descentralizare, dereglementare, demilitarizare, debirocratizare și deetatizare. Ideea era simplă. Regimurile autoritare sunt excesiv de centralizate, suprareglementate, militarizate, birocratizate și supraetatizate. Noi am spus că statul trebuie să păstreze un rol important. De aceea, în sectoarele strategice, pe care le-ați menționat și dumneavoastră, puteam face privatizări, dar statul trebuia să păstreze controlul și pachetul majoritar. Am stabilit formulele prin care statul își păstra controlul. Acestea erau ideile noastre. Trebuia să punem capăt suprabirocratizării și să creăm instituții funcționale. Trebuia să asigurăm libertatea economică. Existau două lucruri esențiale: libertatea și protecția cetățeanului”, a spus Severin.
Mărturiile lui Petre Roman și Adrian Severin arată cum deciziile din primii ani de libertate au balansat între viziuni economice de top recunoscute la Washington și catastrofe de imagine interne care au aruncat România cu ani înapoia vecinilor din Europa Centrală.
