Ministerul de Finanţe a publicat, duminică, la o oră după miezul nopţii, strategia fiscal-bugetară pentru următorii ani, document în care sunt cuprinse principalele coordonate pentru realizarea bugetului de stat în 2022, cea mai aşteptată lege din anul care urmează, potrivit Ziarului Financiar. Astfel, conform datelor publicate de Finanţe, creşterea economică, aşa cum este prognozată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, va fi de 4,6%, creştere reală. În acelaşi timp, inflaţia medie pe parcursul anului 2022 va fi de 6,5%. De asemenea, cheltuielile bugetului general consolidat vor fi de 517 miliarde de lei, în vreme ce veniturile la bugetul de stat vor fi de 440 mld. de lei. În consecinţă, deficitul bugetar va fi de 77 mld. de lei, adică circa 5,84% din PIB-ul estimat la 1.317 mld. de lei în 2022 (citește mai mult AICI).
Într-un interviu exclusiv pentru DC News, economistul Mircea Coșea a comentat informațiile furnizate de Ministerul Finanțelor:
„Creșterea este foarte aproape de ceea ce prognozam și eu, din calculele pe care le-am făcut. Mi se pare foarte realist. O creștere de 4% este posibilă, deși nu e ușor de atins, însă e posibilă pentru că plecăm de la ideea pe care actualul ministru de Finanțe a spus-o, că acele creșteri nesăbuite și extraordinare pe care le prezenta fostul prim-ministru, de 7%, când eram tigrii Europei, erau, de fapt, niște recuperări, nu erau creșteri. Recuperam pierderea pe care am avut-o în anul 2020. Nu se pot pune la categoria creștere economică.
Creșterea economică înseamnă un adaos de valoare în beneficiul societății, pe când recuperarea nu are nimic de a face cu acest beneficiu, din contră. Recuperarea era de 7% și puterea de cumpărare scădea într-o manieră cât se poate de vizibilă“, a punctat economistul Mircea Coșea.
Semne de întrebare privitoare la creșterea economică
În același timp, economistul Mircea Coșea a venit și cu o serie de întrebări privitoare la creșterea economică:
"Totuși, aș avea câteva întrebări. În primul rând, această creștere de 4% este, în mare parte, bazată pe efectele pe care le are PNRR-ul? Adică se pleacă de la ideea că începând cu primul trimestru al anului 2022 PNRR-ul va fi pus în funcțiune? Pleacă de la această posibilitate de transformare a efectelor PNRR-ului în beneficii pe creștere în a doua jumătate a anului? După părerea mea, PNRR-ul nu va aduce efecte de creștere la nivelul anului 2022, poate mai târziu.
În al doilea rând, sunt curios care este raportul dintre creșterea economică și datoria publică? Nu știu, nu am văzut și este important pentru că asta va arăta în ce măsură creșterea va folosi anumite elemente de îndatorare și asta trebuie să fie cunoscut încă de la început.
În al treilea rând, această creștere economică se bazează pe o restructurare a sectorului public sau nu? La sectorul public sunt probleme nerezolvate care țin de o creștere a cheltuielilor în condițiile în care eficiența nu este dovedită.
În ultimul rând, această creștere este corelată cu prognozele de creștere la nivel global și european? Din acest punct de vedere, mi se pare că există o mică doză de optimism. Ceea ce se cunoaște acum la nivel european și global este mai mic decât 4,2%. Este în jur de 2,8-3%. Deci, care sunt argumentele pentru care cei care au creat bugetul cred că vom avea niște atribute de creștere mai mari decât economia globală, în condiții în care, criza și tot ceea ce înseamnă creștere prețurilor este un fenomen global? Concluzia mea este că, la nivelul de informații pe care îl am, mi se par indicatori realiști“, a conchis economistul Mircea Coșea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
