În România, sistemul birocratic fură zâmbetul copiilor instituționalizați. Ei sunt părăsiți o dată de părinți și încă o dată de stat. Dreptul copiilor de a fi adoptați și dreptul familiilor de a adopta un copil se ascund în spatele legislației și insuficienței resurselor financiare.
În România, numărul adopţiilor se menţine scăzut, iar cel al copiilor instituţionalizaţi rămâne ridicat. Din aproximativ 60.000 de copii instituţionalizaţi la nivel național, doar 1.602 au fost declaraţi adoptabili în primele 11 luni ale lui 2012, potrivit datelor Oficiului Român pentru Adopţii (ORA), scrie ziuanews.ro. De exemplu, în județul Maramureş, din cei 1.432 de copii din sistem, numai unul a fost declarat adoptabil până la 12 noiembrie 2012. De asemenea, în judeţele Mehedinţi şi Gorj, au fost declarați adoptabili câte patru copii, din 599 de minori instituţionalizaţi în Mehedinți, respectiv 759, în Gorj. Judeţele Vâlcea, Buzău şi Bacău aveau 2.286, 1.475 şi 1.526 de copii în sistem şi doar câte cinci copii declaraţi adoptabili în acest an. În Harghita, doar şase din cei 1.066 de minori aflaţi într-o formă de instituţionalizare au primit undă verde pentru adopție. Situația este la fel în toață țara.
Procesul de adopţie este îngreunat de legislație, dar și de insuficiența resurselor financiare. În direcțiile generale de asistență socială si protecție a copilului (DGASPC), personalul este subdimensionat sau insuficient calificat. Totul culminează cu termenele lungi date de instanță. Cuplurile pot aștepta chiar și doi ani până când devin părinți. Dacă ținem cont de dorința familiilor de a adopta copii cât mai mici, se poate afirma fără greș că această tară a sistemului de justiție își pune amprenta din plin și asupra sistemului adopției.
În anul 2012, 1222 de familii au vrut să adopte un copil, însă unele au renunțat pe parcursul derulării procedurii de adopție, din cauza sistemului greoi și prea puțin transparent, scrie ziuanews.ro.
Un Raport de cercetare, din 2011, arată că în România sunt mai multe familii care vor să adopte copii decât copii adoptabili. Vârsta medie a părinţilor adoptivi este de 38-39 de ani, iar familiile adoptatoare au un nivel de trai situat deasupra mediei. Acestea decid să adopte un copil, de obicei, pe fondul infertilităţii, al unei relaţii de rudenie sau de îngrijire. Persoanele care adoptă singure sunt în general femei, cu vârste peste 40 de ani, cu studii medii sau superioare.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
