Uniunea Europeană, cel mai mare importator mondial de produse pescărești, este, de asemenea, un actor global important în acest sector. Flota de pescuit se mândrește cu aproximativ 79.000 de nave. În conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă, UE s-a angajat să pună capăt pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat până în 2020. Fără succes. De asemenea, trebuie menționat că un produs ”legal” nu provine neapărat din surse durabile, scrie Agrifood.
Curtea de Conturi Europeană (CCE), care supraveghează financiar în UE, a investigat sistemele menite să împiedice produsele derivate din pescuitul ilegal, nedeclarat și nereglementat să ajungă la consumatorii din UE. Potrivit judecătorilor, aceasta este doar o metodă ”parțial eficientă”.
Potrivit Eva Lindström, care a efectuat auditul, unul dintre principalele motive pentru care pescuitul ilegal este încă atât de răspândit este că toate ”controalele și sancțiunile sunt aplicate inegal de către statele membre”.
Concret, în timp ce pescuitul ilegal este sancționat mai des, auditorii au constatat persistența pescuitului excesiv și subestimarea capturilor, facilitate de plasa mare de controale efectuate de unele țări.
Raportarea greșită a capturilor este cea mai frecventă încălcare a flotei UE, urmată de pescuitul în zone închise sau fără alocarea de cote și utilizarea de unelte ilegale. Judecătorii consideră că este problematic să impună respectarea obligației de debarcare și că aruncările ilegale continuă. De asemenea, au constatat că proiectele auditate finanțate de UE au contribuit la consolidarea regimului de control al pescuitului.
În ceea ce privește sistemul de sancționare, există prea multe disparități de tratament
De exemplu, Curtea a observat că amenda medie aplicată pentru o încălcare similară variază de la aproximativ 200 de euro, în țări precum Cipru, Lituania și Estonia, până la peste 7.000 de euro în Spania.
În primul caz, sancțiunile nu reprezintă un factor de descurajare adecvat, deoarece nu sunt proporționale cu beneficiile economice obținute prin încălcarea regulilor. Prin urmare, Curtea recomandă Comisiei Europene să se asigure că statele membre își consolidează regimurile de control pentru a preveni importul de produse pescărești ilegale.
Judecătorii sugerează, de asemenea, să se facă eforturi pentru aplicarea sancțiunilor disuasive, cu ”aplicare uniformă și eficientă”, pentru a preveni sau a stopa încălcările atât în apele UE, cât și în alte țări din afara blocului 27.
În 2008, Bruxelles-ul a stabilit un sistem de certificare a capturilor pentru asigurarea legalității produselor pescărești importate. Potrivit judecătorilor, această structură a îmbunătățit trasabilitatea și a consolidat controalele la importuri, dar nici atunci controalele efectuate de statele membre nu sunt uniforme.
La baza ineficienței există și o problemă tehnică: sistemul se bazează pe documentație pe hârtie. Curtea susține că acest lucru crește riscul de fraudă, în timp ce o bază de date electronică unică la nivelul UE ar fi mai eficientă.
Circumstanță agravantă: Comisia Europeană a dezvoltat deja un sistem informatic pentru a detecta mai ușor frauda și a automatiza controalele, dar niciun stat membru nu îl utilizează. Din acest motiv, executivul european și-a propus ca utilizarea sa să fie obligatorie.
O metodă considerată pozitivă se bazează pe lumea fotbalului. În cazurile în care regimurile de control adoptate de țările din afara UE sunt considerate slabe, instituțiile de la Bruxelles le pot atribui cartonașe ”galbene” sau „roșii”. În acest caz, statele membre sunt obligate să respingă toate importurile de produse de pe navele lor de pescuit. Potrivit Curții, acest sistem de ”avertismente și expulzări” s-a dovedit util, declanșând reforme în majoritatea țărilor cărora le-a fost aplicat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
