'Atacul Federaţiei Ruse a provocat încălcări grave şi masive ale drepturilor omului şi ale dreptului internaţional umanitar, cu efecte dezastruoase asupra exercitării practic a tuturor drepturilor omului de către populaţia din Ucraina', a rezumat grav Dunja Mijatovic într-un memorandum despre consecinţele războiului.
Ea citează în special 'execuţii arbitrare', 'dispariţii forţate', 'încălcări ale dreptului la proprietate', 'cazuri de tortură şi de maltratări', 'violenţe sexuale' şi detenţii arbitrare. 'Enormele pierderi de vieţi umane şi amploarea distrugerilor sfidează înţelegerea', insistă Mijatovic, care s-a deplasat în Ucraina în luna mai, cerând 'respectarea legislaţiei internaţionale referitoare la drepturile omului şi la dreptul internaţional umanitar'.
Dacă toate aceste alegaţii de atingere aduse drepturilor omului 'ar trebui să facă obiectul unei anchete aprofundate', 'prioritatea trebuie să fie acum de a crea condiţii sigure pentru supravieţuitori, de a li se asigura un acces efectiv la căile de recurs şi justiţie şi de a privilegia protecţia demnităţii şi bunăstării lor', a subliniat Mijatovic, invitând să se acorde o 'atenţie specială şi urgentă' copiilor şi femeilor.
Este 'imperativ să se facă dreptate victimelor atrocităţilor'
Potrivit Comisarului pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, este 'imperativ să se facă dreptate victimelor atrocităţilor'.
'Federaţia Rusă şi Ucraina au amândouă obligaţia de a ancheta şi de a-i urmări pe autorii încălcărilor masive ale drepturilor omului şi ai infracţiunilor grave împotriva dreptului umanitar internaţional', a afirmat ea. Dar această justiţie trebuie de asemenea să treacă printr-o 'coordonare eficientă între actori naţionali şi internaţionali' şi o 'cooperare eficientă cu Curtea Penală Internaţională şi un sprijin pe termen lung sistemului judiciar ucrainean'.
Consiliul Europei, care reuneşte 46 de state de pe continentul european, între care şi Ucraina, îşi are sediul la Strasbourg, în estul Franţei, în apropiere de frontiera germană. Rusia, care a atacat Ucraina în 24 februarie, a părăsit această instituţie la 15 martie, înainte de a fi exclusă în mod oficial în ziua următoare, notează Agerpres.
Citește și - Șantajul și răzbunarea lui Putin. Tranzitul gazelor ruseşti prin Ucraina a ajuns la minimul istoric
Tranzitul gazului rusesc prin Ucraina a ajuns în luna iunie la un minim istoric, cu un volum de 334 de milioane de metri cubi pe zi, a anunţat vineri compania OGTSOU care administrează reţeaua de gazoducte ucrainene şi care a acuzat un şantaj gazeifer din partea Moscovei, relatează AFP.
Conform operatorului ucrainean, compania rusă Gazprom exploatează numai a şaptea parte din capacităţile gazoductelor ucrainene şi nu-şi foloseşte nici măcar cotele rezervate şi plătite în baza contractului cu OGTSOU.
Compania ucraineană aminteşte că reţeaua sa face parte din rutele alternative care ar permite Rusiei să livreze Europei occidentale volume mult mai importante de gaze şi să înlocuiască complet gazoductul Nord Stream 1 din Marea Baltică, utilizat în prezent la o capacitate de numai 40%.
Crește îngrijorarea în Germania, țară extrem de dependentă de gazele rusești
Scăderea accentuată a livrărilor de gaze ruseşti survine în timp ce îngrijorarea creşte în Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc, înaintea opririi complete începând de luni a gazoductului Nord Stream 1 pentru lucrări de întreţinere.
Obiectivul Kremlinului este tocmai acela de a crea acest climat în Europa înaintea sezonului de iarnă. Pentru a forţa în final lumea civilizată să negocieze cu o ţară care comite crime sângeroase în centrul Europei, consideră operatorul ucrainean.
Rusia şi-a diminuat în ultimele săptămâni livrările de gaze către ţările europene
În replică la sancţiunile occidentale ce i-au fost impuse după agresiunea contra Ucrainei, Rusia şi-a diminuat în ultimele săptămâni livrările de gaze către ţările europene, încă foarte dependente de gazul rusesc în pofida eforturilor recente de a-şi diversifica sursele de aprovizionare.
Această scădere a livrărilor ameninţă şi obiectivul ţărilor europene de a-şi umple depozitele de gaze până în noiembrie. Rusia a promis că va creşte livrările de gaze prin Nord Stream 1 dacă îi vor fi livrate turbinele necesare. Una dintre turbine a fost trimisă pentru lucrări de întreţinere în Canada, ţară ce refuză să o înapoieze Rusiei, invocând sancţiunile. Vezi articolul inițial aici!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
