CIADO transmite, într-un comunicat de presă, că România și-a asumat, prin aderarea la UE, obligații precum reducerea cererii și ofertei de droguri, ceea ce a presupus crearea Agenției Naționale Antidrog și adoptarea Strategiei Naționale Antidrog și Planul de acțiune.
Creștere a consului de droguri
Sursa citată atrage atenția că Planul de Acțiune pentru 2017-2020 nu este aprobat încă, deși suntem în martie. În același timp, CIADO subliniază că nici Programele de Interes Național (PIN) nu și-au produs efectele în perioada 2010-2016. În această perioadă, creșterea consumului de droguri a crescut de la 1,7% în 2008 la 6,1% în 2016 pe segmentul de vârstă 14-64 de ani. În rândul tinerilor de 16 ani, consumul de droguri a crescut de la 5% în 2010 până la 11% în 2014 și 21% în rândul studenților.
SRI și BCCO, singurele combatante ale traficului de droguri
CIADO a constatat că ”ministerele, autoritățile administrației publice centrale și locale nu au rapoarte de evaluare a acțiunilor prevăzute în planurile de acțiune, resurse financiare, logistica așa cum ele sunt prevăzute prin H.G. Singurele instituții ce au reușit să stagneze traficul și implicit creșterea consumului de droguri, sunt Serviciul Roman de Informații (SRI) și B.C.C.O ceea ce nu putem susține în cazul prevenirii consumului de droguri, activitate aflată în coordonarea Agenției Naționale Antidrog”.
Traficul și consumul de droguri, risc și amenințare la siguranța europeană
Autoritățile române ar fi rămas indiferente față de fenomen, iar CIADO sesizează Consiliul European și Comisia Europeană. CIADO atrage atenția că ”traficul și consumul de droguri reprezintă, alături de terorism, trafic de persoane și de armament, risc și amenințare la siguranța europeană și ar fi trebuit ca problematica să fie abordată cu responsabilitate de autoritățile române”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
