Analistul Andrei Vlășceanu a vorbit, într-un interviu exclusiv pentru DC News, despre situația din estul Ucrainei, acolo unde Federația Rusă a mobilizat armata și un conflict deschis e pe cale să izbucnească:
„Rusia, începând din 1991, de când a dispărut URSS-ul de pe hartă și au apărut republicile unionale care au devenit independente și majoritatea dintre ele și-au afirmat ideea de stat-națiune, Ucraina era considerată fratele mai mic. Tot timpul a fost văzută așa, nu mai spunem de Rusia Kieveană și toată tradiția și istoria zonei est-slavice.
În 2014, Ucraina a vrut să facă o despărțire de linia care venea de la Moscova și, peste noapte, Crimeea a fost alipită cu forța la Federația Rusă și a izbucnit conflictul din Donbas, un conflict înghețat după modelul din Georgia sau cel din Republica Moldova și Transnistria. Sunt aceste ghiulele care stau agățate de aceste state suverane care își doresc propria autodeterminare și propria suveranitate și propria direcție de politică externă. Moscova nu se aliniază acestor tendințe deoarece sunt contrare propriilor interese de securitate, de apărare, de politică externă. Kremlinul este efectiv înconjurat de la nord spre sud și în toată zona europeană de conflicte înghețate, controlate direct de Moscova.
Există o anumită inflamare pe linia de contact între armata națională a Ucrainei și aceste republici separatiste din Donbas, Luhansk și Donețk, susținute de către Kremlin. Dacă ar fi să analizăm din punct de vedere al strategiei de pe teren, lucrurile sunt în avantajul Federației Ruse, însă, din punct de vedere diplomatic, politic, financiar, Ucraina este superioară, iar Rusia nu și le permite costurile. Kremlinul vrea să arate că are mușchi și mârâie, agită lucrurile, însă majoritatea analiștilor spun că Rusia nu își permite o invazie totală a Ucrainei. Ar fi multe prea expusă la o retorică de putere cotropitoare. Ei sunt atenți la aceste narative din Occident, chiar dacă nu îi prea interesează. Nu putem exclude un război, având în vedere că avem o prezență militară masivă atât în zona rusească, dar și în Ucraina și zona separatistă din Donbas.
Putem presupune faptul că un conflict ar putea apărea în momentul în care acele negocieri de care nu avem habar nu vor aduce un rezultat concret, palpabil, care să mulțumească toate părțile implicate“, a precizat Andrei Vlășceanu.
Marile puteri vor avea un rol determinant
„Cancelarul Angela Merkel, chiar dacă este pe ultima sută de metri în funcție, l-a sunat pe Putin să îi spune să detensioneze situația. Cât o fi de influentă, nu știm. De asemenea, există o nouă administrație la Casa Albă, sunt oameni care au anumite informații, știu care sunt butoanele și manetele de dialog.
În al doilea rând, Germania se pregătește de un an electoral, Angela Merkel nu își mai dorește un nou mandat și ar putea reprezenta un plus de mână liberă de acțiune. Însă, avem un Paris care se pregătește de campanie, în care actualul președinte a afirmat în pozițiile publice că își dorește un parteneriat strategic cu Federația Rusă. Totodată, Parisul și Berlinul sunt în formatul Normandia care vedem că nu a dus la vreun rezultat, acordurile fiind niște hârtii de aruncat la gunoi, Rusia ține cont de ele doar dacă sunt în favoarea ei. Lucrurile nu sunt chiar atât de stabile și, mai multe ca sigur, negocierile la nivel tehnic între capitalele implicate sunt în desfășurare“, a conchis analistul de politică externă.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
Ascultă în română
