Comisia pentru Legile Justiției reia dezbaterile. Zi de foc în Parlament

UPDATE: Comisia parlamentară specială pentru Legile Justiţiei a aprobat luni modificarea unui articol din regulamentul său astfel încât vor avea drept de vot şi supleanţii senatorilor şi deputaţilor care participă la lucrări. 

Astfel, vor avea drept de vot senatorii şi deputaţii membri, precum şi supleanţii acestora, în cazul lipsei titularilor, ceea ce înseamnă că numărul de voturi se menţine pentru fiecare grup. Supleanţii au drept de vot la lucrările comisiei numai când lipsesc titularii. 

Noua prevedere va fi trimisă Birourilor permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului. 

----

Vor fi continuate dezbaterile pe proiectul de modificare al legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Săptămâna trecută comisia a votat o serie de articole din statutul judecătorilor şi procurorilor, printre care şi cel care prevede că şeful statului nu poate refuza numirea preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

”Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea CSM - Secţia pentru judecători -, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani. Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1”, este una dintre modificările făcute de comisie.

[citeste si]

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul-şef al DNA, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia ”sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată. Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului”, prevede un alt text adoptat de parlamentari.

Membrii comisiei speciale au mai decis, tot săptămâna trecută, că preşedintele României nu mai poate refuza numirea judecătorilor şi procurorilor

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News