"Vom avea o recesiune în această iarnă", le-a spus Gentiloni jurnaliştilor la sosirea la reuniunea Eurogrupului care are loc la Bruxelles.
Europa se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimii 50 de ani în contextul în care Rusia a redus livrările de gaze ca reacţie la sancţiunile impuse de Occident Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Explozia inflaţiei a intensificat o criză a costului vieţii, aducând economiile europene în pragul recesiunii.
Conform celor mai recente date publicate luna trecută de Eurostat, economia zonei euro a încetinit semnificativ în trimestrul al treilea, când a înregistrat un avans de doar 0,2% comparativ cu trimestrul precedent, după o creştere de 0,8% în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru.
Principalul motiv al încetinirii economiei sunt preţurile mari la energie
Analiştii sunt de părere că principalul motiv al încetinirii economiei sunt preţurile mari la energie şi mulţi prognozează că economia zonei euro va intra în recesiune la finalul anului şi în primele luni ale anului următor.
Produsul Intern Brut al UE a înregistrat o creştere de 0,2% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul precedent, ţările membre cu cel mai puternic avans fiind România şi Cipru, ambele cu o creştere de 1,3%.
În ritm anual, Produsul Intern Brut în Uniunea Europeană a crescut cu 2,4%. În acest caz, ţările membre cu cele mai puternice creşteri sunt: Cipru (5,4%), Portugalia (4,9%) şi România (4,7%).
Paolo Gentiloni a mai spus luni că mai sunt necesare câteva luni de discuţii pentru reformarea regulilor bugetare ale UE, în ideea de a da o marjă de manevră mai mare statelor membre în ceea ce priveşte investiţiile.
Modernizarea Patului de stabilitate şi creştere este pe agenda reuniunii miniştrilor de Finanţe din cele 27 de state membre UE, care se desfăşoară luni şi marţi la Bruxelles.
"Vom avea o primă discuţie dar ştim că avem puncte diferite de vedere şi vom avea nevoie de mai multe luni pentru a găsi un consens", a declarat Paolo Gentiloni.
Vezi și - Peste 30.000 de firme au pus lacătul pe ușă în 2022
Criza afectează toate sectoarele populației, iar micii afaceriști nu au scăpat de probleme. În anul 2022 peste 30.000 de firme au fost dizolvate conform ONRC.
Numărul firmelor dizolvate a crescut cu aproape 21%, în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2022, până la 30.839, față de 25.516 în aceeași perioadă din 2021, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în București, respectiv 5.701 de firme (număr în creștere cu 24,26%), și în județele Constanța (1.576, +20,77%), Cluj (1.493, +30,05%), Timiș (1.434, +20,50%) și Ilfov (1.248, plus 23,56%), informează Agerpres. La polul opus, cele mai puține dizolvări de firme au fost consemnate în județele Ialomița, respectiv 156 (-22%), Covasna (206, +37,33%), Mehedinți (216, +40,26%) și Harghita (248, +24,62%).
În ce domenii au fost închise cele mai multe firme
Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în primele nouă luni ale acestui an, este comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor, unde s-au înregistrat 9.292 de dizolvări la nivel național. Față de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 19,34%.
Potrivit sursei citate, construcțiile, activitățile profesionale, științifice și tehnice precum și industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, și anume 2.959 (+22,93%), 2.792 (+17,66%), respectiv 2.744 (+21,25%). În octombrie 2022, s-au înregistrat 4.160 dizolvări, cele mai multe în București (777) și în județele Timiș (266), Cluj (230) și Constanța (224).Vezi continuarea aici
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
