"Codul Silvic trebuie să aducă viziune și obiective concrete pentru păduri". Asociația Industriei Lemnului - Prolemn solicită Ministerului Mediului o nouă dezbatere

"Dezbaterea proiectului pentru noul Cod Silvic trebuie să continue și să așeze sectorul pădure-industrii bazate pe lemn pe o traiectorie clară către obiective în concordanță cu principiile europene și țintele de mediu, economice și sociale asumate de România.

Săptămâna trecută Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a organizat un proces consultativ pe proiectul noului Cod Silvic, proces derulat pe perioada a trei zile:

- 21 august - cu invitarea asociațiile profesionale din administrația silvică și din industria lemnului;

- 22 august - cu invitarea societății civile;

- 23 august - cu invitarea unor entități ale statului, în special cu atribuții de control, precum și autorități centrale și locale.

Procesul consultativ a îmbrăcat forma unei prezentări a punctelor de vedere a diferitelor organizații, în multe cazuri fără a fi concretizate în amendamente. Adesea prezentările nu au fost urmate de nici o dezbatere asupra propunerilor respective. Instituțiile cu rol de control (Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Jandarmeriei) nu au prezentat amendamente, arătând că acestea vor fi transmise în scris și vor fi prezentate în cadrul unei întâlniri separate cu Ministerul Mediului.

Asociația Industriei Lemnului - Prolemn a arătat că în aceste condiții procesul consultativ nu se poate numi o „dezbatere”, care ar fi presupus o prezentare de către Minister a tuturor amendamentelor transmise, în cadrul unui document de lucru, urmată de o discuție structurată asupra acestor amendamente. Este modelul clasic al dezbaterii parlamentare asupra oricărui proiect legislativ: depunerea de amendamente urmată de dezbatere a acestora. Pornind de la acest model parlamentar de dezbatere, Asociația Industriei Lemnului - Prolemn a solicitat și solicită în continuare Ministerului o nouă rundă de dezbatere asupra amendamentelor depuse în cadrul procesului consultativ.

Ca apreciere de ansamblu, considerăm că proiectul noului Cod Silvic necesită o perioadă mai mare de dezbatere, de maturizare, pentru a se transforma dintr-un studiu-concept într-o reglementare aplicabilă, pentru a atinge nivelul de claritate, previzibilitate în aplicare și concretețe necesare unui act normativ. Un sondaj derulat de Comunitatea Forestierilor - Fordaq, cu 287 de respondenți, a arătat că doar 3% dintre aceștia consideră proiectul ca fiind matur. Diferența de 97% dintre respondenți consideră proiectul lipsit de claritate, prea stufos și prea puțin concret, interpretabil, cu imperativul prelungirii perioadei de dezbatere asupra acestuia.

Pe fond, apreciem că proiectului noului Cod Silvic îi lipsesc obiectivele, unele solicitate prin Regulamente Europene. Modalitatea  europeană  de a reglementa:  studii  de fundamentare  și  de evaluare  de impact, stabilire  de obiective  pe  baza  studiilor  de fundamentare,  traiectorii  pentru  atingerea  obiectivelor, măsuri  de  implementare  și  asigurarea  finanțării.

Un exemplu este Regulamentul privind exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor şi silvicultura (LULUCF). Regulament stabilește un obiectiv global la nivelul UE de 310 milioane de tone CO2 echivalent de absorbții nete în sectorul LULUCF în 2030, de la aproximativ 260 milioane de tone echivalent CO2 în prezent, obiectiv defalcat  apoi  pe  obiective  naționale. Creșterea fixării de carbon se poate realiza exclusiv prin creșterea suprafeței pădurilor,  prin activarea creșterii  pădurii  prin  lucrări  de  îngrijire și a ponderii utilizării resursei de lemn în produse cu perioadă lungă de întrebuințare.  Este  un obiectiv  care  se  poate  urmări  doar prin  păduri  administrate  activ,  nu  prin măsuri  de  conservare- lemn mort.

Un alt regulament, pentru a cărui neaplicare România se află în procedură de pre-infringement, este Regulamentul 1999/2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice. Astfel, acest regulament prevede la art. 20 traiectorii și obiective:

(4) traiectoriile privind cererea de bioenergie, defalcată pe căldură, energie electrică și transporturi, precum și privind oferta de biomasă, pe materii prime și proveniență (făcând distincție între producția internă și importuri); pentru biomasa forestieră, o evaluare a sursei și a impactului acesteia asupra absorbantului LULUCF;

În  România  lipsește  fundamentarea: consumul  de lemn  de foc  este  o necunoscută, balanța  lemnului  o necunoscută, predictibilitatea  resursei  disponibile  o necunoscută.  Din  această cauză  suntem  în  preinfringement pentru  aplicarea  acestui  regulament.

A treia linie de reglementări europene cu impact major este cea care impune implementarea rețelei de arii naturale protejate Natura 2000 și strategia pe biodiversitate. Aici există un echilibru în abordare europeană - directiva 92/43/CEE:

Articolul 3 (1) Se instituie o rețea ecologică europeană coerentă, care să reunească ariile speciale de conservare, cu denumirea de Natura 2000. […]

Articolul 8 (1) O dată cu propunerile de situri care ar putea fi desemnate ca arii speciale de conservare adăpostind tipuri de habitate naturale prioritare și/sau specii prioritare, statele membre trimit, după caz, Comisiei, estimări privind cofinanțarea comunitară pe care o consideră necesară pentru a-și putea îndeplini obligațiile care decurg din articolul 6 alineatul (1). 

(2) Prin acord cu fiecare dintre statele membre respective, Comisia determină, pentru siturile de importanță comunitară pentru care se solicită cofinanțare, măsurile esențiale de menținere sau de restabilire a unui stadiu corespunzător de conservare a tipurilor de habitate naturale prioritare și a speciilor prioritare în siturile respective, precum și costurile totale aferente acestor măsuri.

Sunt doar 3 arii tematice esențiale pe care proiectul noului Cod Silvic nu propune obiective, măsuri, traiectorii:

Codul Silvic nu propune obiective concrete privind extinderea fondului forestier, deși România are o rezervă de 2 milioane ha terenuri care nu au nici folosință agricolă și nici forestieră. Suplimentar celor 2 milioane ha terenuri pârloage, există 500.000 ha pășuni împădurite, despre care Codul Silvic spune doar că nu se supun regimului silvic. Raportul  Curții  de  Conturi  arată  că  Ministerul  Agriculturii  nu  a  făcut  nimic  pentru  identificarea  terenurilor  degradate,  fără  folosință  agricolă,  care  ar  putea fi  valorificate  prin împădurire.

Cum vom atinge obiectivele de combatere a schimbărilor climatice și a deșertificării cu astfel de lipsă de viziune?

A doua linie majoră de acțiune lipsită de obiective este cea de stimulare a valorificării superioare a masei lemnoase, de stimulare a utilizării lemnului în cascadă prioritar în industrie, de eficiență energetică a utilizării resursei de lemn, de obiective pentru energie regenerabilă prin utilizarea de biomasă recoltată sustenabil. Obiectivul care lipsește: valorificarea masei lemnoase sub formă fasonată, Prolemn solicitând ca masa lemnoasă fasonată să fie valorificată prioritar din depozite. 

Programe de  creștere a  eficienței  energetice a utilizării  resursei  de lemn.

A treia linie majoră: România  a instituit o  rețea extinsă de arii naturale protejate Natura 2000, mult peste  obiectivul  și  media  europeană  de  30  %  arii  protejate. Rețeaua Natura  2000 din România cuprinde deja 45 % din fondul forestier național, adică aproape 3 milioane ha pădure, fără accesarea nici unei forme de sprijin pentru implementarea acestei rețele din fonduri europene. România merge pe compensații din fonduri naționale. Recent a fost solicitată Comisiei Europene implementarea unei scheme de ajutor de stat de 200 milioane de Euro pentru doar 400.000 ha, pentru restricții impuse prin legislație națională. În cvasitotalitatea cazurilor, sunt suprafețe care se suprapun rețelei Natura 2000, rețea mult mai întinsă. De ce risipește România resurse financiare naționale în loc să acceseze finanțarea europeană, în același timp lipsind de compensații proprietarii de păduri care s-au trezit fără voia lor incluși cu proprietățile lor în reteaua Natura 2000? Balanța  între  protecție  și  dezvoltare  a  fost  dezechilibrată.

Asociația Industriei Lemnului - Prolemn a propus o viziune, cu obiective și o traiectorie pentru gestionarea durabilă a pădurilor și valorificarea superioară a resursei de lemn:

Viziunea 2030: 10 ținte pentru sectorul pădure - lemn

10 ținte pentru sectorul pădure - lemn, ținte bazate pe păduri gestionate durabil, indiferent de tipul de proprietate în România, și pe utilizarea responsabilă a lemnului pe scară largă, în construcții, energie și alte aplicații industriale.

1. Pădurile gestionate durabil reprezintă baza bioeconomiei

România are un fond forestier unanim apreciat la nivel european pentru biodiversitate, stabilitatea pădurilor, structurile identic naturale. Suprafața pădurilor României, stocul de masă lemnoasă pe picior, starea de sănătate a pădurilor sunt pe un trend pozitiv. Susținerea unui management durabil al pădurilor prin programe de finanțare este redusă, România alocând sub 1% din Planul Național Strategic pentru domeniul pădurilor față de o medie europeană de 5%. Gradul de acoperire cu păduri, de 29%, este departe de optim.

Oportunitate imediată: creșterea suprafeței fondului forestier prin programe de incluziune a celor 500.000 ha de pășuni împădurite, în curs de regenerare naturală. În decurs de 20 de ani, acestea ar putea ajunge la gradul de biodiversitate al pădurilor naturale dacă ar fi protejate prin includerea în fond forestier.

2. O mobilizare crescută, sustenabilă a resursei de masă lemnoasă

Creșterea pădurilor și a stocului de lemn pe picior din pădurile României este pe o pantă ascendentă, datorită structurii pe clase de vârstă cu excedent de arborete în clasele a III-a și a IV-a de vârstă conducând la o creștere a stocului fixat de CO2. Evoluția structurii pădurii pe clase de vârstă, accesibilizarea fondului forestier, efectuarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, o silvotehnică îmbunătățită, cercetarea și inovarea pot conduce la o așezare pe un trend ascendent al recoltei sustenabile a masei lemnoase, către o valoare de de cel puțin 22 milioane mc anual în orizont 2030.

3. Susținerea creșterii economice durabile. Produse din lemn pentru un mediu curat și sănătos.

În prezent, domeniul pădurilor și industriile bazate pe resursa de lemn generează o cifră de afaceri anuală de 7,1 miliarde de Euro, cu o pondere în PIB-ul României de 3.5% și exporturi în valoare de 3,5 miliarde de Euro anual.

Prin creșterea valorii adăugate și diversificarea produselor din lemn, prin promovarea utilizării lemnului în construcții și creșterea gradului de reciclare al lemnului, volumul și valoarea produselor din lemn poate fi dublată, așa cum s-a întâmplat și în perioada 2005-2020.

4. Susținerea comunităților locale, a economiei zonei rurale, locuri de munca sigure și atractive, legătura între zonele rurale și urbane.

Economia bazată pe păduri și resursa de lemn este un angajator atractiv, oferind locuri de muncă interesante, legate cu activități de cercetare, inovare și dezvoltare, atât în mediul rural cât și în mediul urban. Aceste locuri de muncă dezvoltă capabilitățile lucrătorilor și managerilor din aceste domenii. Sectorul pădure - lemn asigură 150.000 locuri de muncă directe, sau 300.000 de locuri de muncă cu includerea efectului de antrenare pe orizontală.

Din punct de vedere social este importantă asigurarea securității energetice pentru cele 3,5 milioane de gospodării din România care se încălzesc cu biomasă (lemn de foc).

5. Mediu sănătos, impact vital în combaterea schimbărilor climatice - bilanțul gazelor cu efect de seră.

Impactul de mediu al domeniului pădurilor al domeniului pădure - lemn poate fi cuantificat pe două direcții:

Contribuția pădurii prin furnizarea de servicii ecosistemice: de suport (conservarea biodiversității, protecția apelor și a solurilor), de aprovizionare (hrană, materiale, energie), de reglare (atenuarea efectului toxic al deșeurilor și noxelor, prevenirea eroziunii și a evenimentelor extreme, reglarea debitelor de apă, starea carbonului, controlul compoziției atmosferice etc,) și culturale (interacțiuni sociale, spirituale și simbolice cu mediul, interacțiuni fizice și intelectuale cu mediul etc.) 

Contribuția pădurii în combaterea schimbărilor climatice: bilanțul gazelor cu efect de seră.

24 milioane tone CO2 bilanț de fixare netă de carbon în păduri și produse din lemn.14 milioane tone CO2 salvate de la emisii prin utilizarea lemnului, prin efect de substituție al produselor din lemn, prin evitarea utilizării altor materiale cu amprentă de carbon mai mare.minim 13 milioane tone CO2 emisii substituite prin energia termică folosită pentru încălzirea celor 3,5 milioane gospodării care se încălzesc cu lemne, prin evitarea folosirii combustibililor fosili.

Impactul sectorului pădure - produse din lemn pe linie de combatere a schimbărilor climatice prin stoc de CO2 în păduri și produse din lemn, efect de substituție ale produselor din lemn și biomasă lemnoasă în energie totalizează 50 milioane tone CO2, care la prețul de piață de 80 de Euro/certificat de carbon înseamnă o valoare de piață de 4 miliarde de Euro anual.

Acest impact poate fi crescut cu minim 30% prin creșterea eficienței energetice a utilizării resursei de lemn, cu oportunitate imediată de înlocuire cu biomasă în CET-urile care funcționează pe cărbune, utilizarea resursei de lemn în cascadă și creșterea volumului utilizat în produse din lemn.

6. Materiale de construcții regenerabile pentru o viață mai sănătoasă.

Lemnul, cel mai utilizat material de construcții regenerabil la nivel global, are un viitor strălucit. Până în 2040, este previzionata o triplare a cotei de piața în construcțiile din Europa, comparativ cu anul 2015. Avantajele sale: este reutilizabil, biodegradabil, sănătos, cu o amprentă de carbon mică pentru obținerea produselor finite, cu utilizări inovative – de la construcții modulare la mobilă multifuncțională.

Fiecare metru cub de lemn stochează o tonă de CO2 în structura sa pentru minim 35 de ani. La sfârșitul perioadei de viață a construcției, lemnul poate fi ușor reciclat, în utilizări energetice sau panouri tehnice (PAL). Dar, concomitent, prin utilizarea lemnului evităm folosirea unui metru cub de beton, pentru a cărui producere - ciment, transport, etc. - literatura de specialitate a evaluat că vor exista emisii de aproape tonă de CO2.

Din această cauză, lemnul în construcții se consideră că are factor de substituție de 2 tone CO2/mc utilizat. Dacă se folosește lemnul și pentru elementele de structură și se înlocuiește astfel și fierul, factorul de substituție ajunge la 2,8 tone CO2/mc utilizat!

Pentru o casă de lemn este necesar în medie un volum de 30 mc cherestea. Anual în România se construiesc în medie 40.000 case. Practic, cu un volum de 1,2 milioane mc cherestea anual, toate casele din România ar putea fi construite din lemn. În prezent, această cherestea se exportă și susține construcțiile din lemn în țări care au politici de susținere a utilizării lemnului în construcții!

Obiectiv tangibil: promovarea utilizării lemnului în construcții publice, criterii de sustenabilitate ale construcțiilor din lemn, cu rezultat în construcția din lemn a cel puțin 50% din casele noi din România.

7. Energie regenerabilă pentru societate

Utilizarea biomasei agricole și forestiere este o uriașă oportunitate de decarbonare și de reducere a costurilor în acest segment de activitate, oportunitate și mai pregnantă în contextul crizei de aprovizionare cu gaze și petrol.

În prezent, biomasa furnizează 60% din energia regenerabilă produsă în România – dublu față de Hidroelectrica!

În Europa, dar și în România, 35% din totalul energiei (termice, electrice, transporturi) se folosește în sectorul rezidențial, pentru încălzire și răcire, în principal în gospodăriile populației. În România, aproape jumătate din gospodării sunt încălzite cu lemne.

Indiferent de resursa energetică folosită - cărbune, gaz, biomasă, nuclear - dacă se folosește exclusiv pentru producția de energie electrică, randamentul este de doar 30%. Energia termică rezultată, restul de 70%, se irosește. Pur și simplu se aruncă în aer - prin mari rezervoare de răcire sau în cazul energiei nucleare, prin sistemul de răcire cu apă.

Din această cauză în toate directivele europene se încurajează centralele în cogenerare, cu producție concomitentă de energie termică și electrică, care au randamente totale termic + electric de peste 80%. Distrugerea, în România, a sistemelor de încălzire centralizată, bazate pe CET-uri în cogenerare de înaltă eficiență, este o mare pierdere, cu costuri economice și de mediu, un trend care trebuie inversat.

Iar marea oportunitate de energie regenerabilă, verde, este biomasa forestieră și agricolă, evaluată în studiile naționale la un potențial de 28 de milioane de tone anual, cu o pondere mare pentru biomasa agricolă.

Energia din biomasă, la costurile actuale ale gazului pe piață, este de 3-4 ori mai ieftină decât energia din gaz, cu beneficii uriașe adiacente prin efect de substituție și evitarea emisiilor de carbon ale combustibililor fosili.

Concluzia simplă: este necesară utilizarea biomasei pentru încălzirea populației. Sectorul rezidențial este segmentul neglijat în strategia energetică a României, focalizată aproape exclusiv pe energie electrică, și în PNRR, cu oportunitatea imensă a folosirii biomasei agricole și forestiere în centrale pe cogenerare pentru a decarbona sectorul energiei și a reduce costurile, în loc să subvenționăm cu miliarde de Euro anual industria energiei pe combustibili fosili, cu agravarea permanentă a problemelor și creșterea costurilor prin creșterea prețului certificatelor de carbon, deci a penalizărilor, oportunitatea imensă este biomasa agricolă și forestieră.

Oportunitatea imediată: cu 1 milion mc biomasă lemnoasă se poate înlocui cărbunele în CET-urile din orașele mari din România, cu beneficii sociale, economice și de mediu imense!

În orizont 2030, printr-un program național de creștere a eficienței energetice în sectorul rezidențial, prin promovarea termoșemineelor și a peleților și direcționarea resursei eliberate către centrale în cogenerare, se poate dubla cantitatea de energie obținută din același volum consumat actual de biomasă, cu eliminarea completă a cărbunelui și gazului. De altfel, dublarea cantității de energie din biomasă este și obiectivul asumat la nivel european până în 2050!

8. Mai multă valoare adăugată prin servicii ecosistemice, altele decât lemnul.

Noi modele economice, de integrare cros-sectoriala a serviciilor ecosistemice ale pădurilor, pot fi implementate, exemple concrete fiind sectoarele apei, hranei și turismului, combaterea schimbărilor climatice, alte produse ale pădurii - ciuperci și fructe de pădure.

9. Către ZERO deșeuri: economie circulara

Până în 2040, rata de colectare a produselor pe bază de lemn poate atinge 90% față de 50% în prezent, contribuind cu 70% din reutilizarea tuturor materialelor reciclabile, în linie cu obiectivele europene. Această economie circulara fixează carbon și înlocuiește alte material mai intensive din punct de vedere energetic. Utilizând materiale inovative, biodegradabile, pe bază de celuloză lemnoasă putem scăpa de poluarea adusă de materialele din plastic.

10. Diversificarea tehnologiilor și logisticii de producție

O multitudine de utilizări, noi produse bazate pe lemn, disponibile ca produse finite sau integrate în alte lanțuri industriale, conduce la noi lanțuri de valorificare a lemnului.

Pe lângă utilizările clasice ale lemnului - în construcții, bioenergie, mobilă, decorațiuni interioare și exterioare, PAL, MDF, OSB, paleți, binale - au apărut foarte multe utilizări noi în industria ambalajelor biodegradabile care înlocuiesc plasticul, viscoza din celuloza de lemn care înlocuiește materialele textile sintetice, foarte mulți biocombustibili de generație nouă. Tehnologia gazului de sinteză (syngas, gaz verde obținut prin piroliza biomasei lemnoase) concomitent cu producția de biochar (îngrășământ organic) este deja matură în Europa. De asemenea, producția de bioenergie cu retenția emisiilor de carbon va avea un loc central în sectorul energiilor verzi.

Dintre toate ramurile industriei lemnului, în România sunt mai puțin dezvoltate segmentul bioenergiei, al industriei celulozei și hârtiei unde avem o balanță comercială puternic negativă, al biocombustibililor și cvasitotalitatea industriilor inovative în utilizarea lemnului, cu valoare adăugată mare.

Obiectiv imediat: dezvoltarea de clustere pentru susținerea inovației și a produselor noi în utilizarea lemnului, programe de cercetare, transfer tehnologic și susținerea investițiilor. 

Aceasta este viziunea pe care o susținem pentru noul Cod Silvic, o viziune cu obiective concrete și traiectorii pentru atingerea acestor obiective, așa cum regăsim în legislația europeană", a transmis Asociația Industriei Lemnului - Prolemn.

  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News