Talibanii sau „studenţii” în limba paştu, s-au grupat la începutul anilor 1990 în nordul Pakistanului, după retragerea trupelor sovietice din Afganistan. Se crede că mişcarea predominant paştună a luat naştere la seminariile religioase care se ţineau în Pakistan cu ajutorul finanţării Arabiei Saudite şi unde se predica o line dură a islamului sunit.
Aceștia promiteau reinstaurarea securităţii şi păcii în zonele paştune din Pakistan şi Afganistan, dar şi impunerea versiunii lor austere de Şaria sau legea islamică.
Din sud-vestul Afganistanului, talibanii și-au extins rapid influența. În septembrie 1995, aceștia au capturat provincia Herat, învecinată cu Iran, iar apoi, exact un an mai târziu, talibanii au capturat Kabul, deturnând regimul președintelui Burhanuddin Rabbani, unul dintre fondatorii mișcării mujahedinilor care s-au opus ocupației sovietice. Până în 1998, talibanii au preluat controlul asupra 90% din Afganistan.
Sătui de excesele mujahedinilor şi de încleştările interne, o mare parte din afgani i-au primit cu braţele deschise pe talibani. Aceştia s-au bucurat la început de o popularitate câştigată prin prisma succeselor repurtate în privinţa diminuării corupţiei, infracţionalităţii şi securizării drumurilor şi arterelor de comerţ. Dar, pe de alte parte, ei au introdus pedepsele şi execuţiile publice în acord cu şaria pentru adulteri, criminali şi hoţi. Bărbaţii au fost obligaţi să poarte barbă iar femeile burka, care le acoperă din cap până în picioare. Totodată, erau interzise televiziunea, cinematografele,muzica iar fetele nu mai puteau merge la şcoală după 10 ani.
Un exemplu cunoscut al exceselor talibanilor a avut loc în 2001, atunci când aceștia au distrus faimoasele statui ale lui Buddha, din Ansamblul de la Bamian, în ciuda revoltei comunității internaționale.
Pakistanul a negat mereu că a fost arhitectul întreprinderii talibane, cu toate că aceștia au învăţat la şcolile religioase (madrassa) din Pakistan. De altfel, Pakistanul a fost una din cele trei ţări - alături de Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite - care au recunoscut ca legitim regimul taliban.
Atacul talibanilor din octombrie 2012 asupra elevei Malala Yousafzai, împuşcată pe când se întorcea de la şcoală, în Mingora, a făcut înconjurul lumii şi le-a atras oprobriul internaţional. În 2014, după masacrul de la şcoala din Peshawar şi pe fondul unei ofensive militare conduse împotriva lui, influenţa grupului s-a diminuat apreciabil în Pakistan.
După atacurile de la 11 septembrie, 2001, când talibanii au fost acuzaţi că i-au adăpostit pe autorii atentatelor - Osama bin Laden şi mişcarea sa islamistă, coaliţia militară condusă SUA a lansat, pe 7 octombrie, primele atacuri asupra Aganistanului şi în decembrie regimul taliban a căzut. Liderul de atunci al militanţilor, mullahul Mohammad Omar, alături de alţi lideri şi bin Laden însuşi au reuşit să scape în ciuda unei vânători ample.
Mulţi dintre liderii înalţi ar fi găsit refugiu în oraşul pakistanez Quetta, de unde ar fi condus mai departe mişcarea insurgentă. Guvernul de la Islamabad a negat că i-ar fi adăpostit pe talibani. Tabilanii şi-au recâştigat gradual terenul pierdut şi şi-au lărgit influenţa în ciuda unui număr tot mai mare de trupe internaţionale trimise în ţară - vaste porţiuni ale ţării s-au întors curând la gradul de nesiguranţă şi violenţă din 2001.
Joe Biden a decis, în aprilie 2021, retragerea trupelor americane
În ciuda numărului tot mai crescut de trupe străine, talibanii și-au recăpătat gradual influența în Afganistan, astfel că regiuni vaste ale țării au devenit nesigure, iar violența a revenit la niveluri nemaivăzute din 2001.
După acordul de pace dintre talibani și SUA din februarie 2020, care a fost apogeul unor negocieri îndelungate, talibanii au părut că își schimbă tacticile de la atacuri complexe în orașe și baze militare la un val de asasinări care au terorizat civilii afgani. Victimele (jurnaliști, judecători, activiști și femei aflate în poziții de putere) au părut să sugereze că talibanii nu își schimbaseră ideologia extremistă, ci doar strategia.
Talibanii şi-au început avansul în ţară capturând vaste teritorii mai ales în zonele rurale şi apoi au înaintat spre capitalele provinciale şi marile oraşe, începând din nord şi apoi în sud şi vest, venind tot mai aproape de Kabul, şi ajungând la porţile sale la doar 10 zile de la cucerirea primei capitale. Grupul şi-a mărit efectivele de la înlăturarea de la putere din 2001, numărul luptătorilor fiind estimat de NATO la 85.000 de militanţi activi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
