În imagini, care datează din aprilie, oferite Reuters de Centrul de Studii Strategice şi Internaţionale (CSIS) din Washington, se observă o activitate intensă în ultimele şase luni pe o navă de dimensiuni mari pe un şantier naval din afara oraşului Shanghai. China nu a confirmat oficial construcţia unui al treilea portavion, în ciuda unor indicii în media oficiale, iar durata şi amploarea proiectului rămân secrete de stat.
Pentagonul a informat săptămâna trecută că lucrările au început deja, dar nicio imagine nu apăruse încă. Oficialităţi din domeniul apărării din Asia şi din Occident şi analişti de securitate regională încearcă să obţină informaţii despre portavion, care este de aşteptat să fie primul de o asemenea dimensiune aflat în dotarea Chinei, capabil să desfăşoare operaţiuni complexe.
În imaginile CSIS se poate observa o secţiune din provă care pare să se termine cu un front plat de 30 de metri şi o secţiune separată de cocă largă de 41 de metri cu macarale portante. Pare a fi o navă pe care China a numit-o Type 002 şi care este mai mică decât portavioanele americane de 100.000 de tone, dar mai mare decât portavionul francez Charles de Gaulle, de 42.500 de tone, spun analiştii. Hale de producţie având dimensiunile mai multor terenuri de fotbal au fost construite în apropiere, iar lucrările par să continue la un bazin inundabil, cel mai probabil pentru a permite lansarea la apă a navei pe fluviul Yangtze. Analistul CSIS Matthew Funaiole a declarat pentru Reuters că fotografiile făcute anul trecut au fost neconcludente, dar că acum este clar că se lucrează la acest proiect. Raportul anual al Pentagonului despre modernizarea armatei Chinei, dat publicităţii vinerea trecută, a remarcat că al treilea portavion ar fi probabil mai mare decât primele două şi că va fi dotat cu un sistem de catapulte.
Designul permite ca pe acest portavion să staţioneze un număr mai mare de aeronave de vânătoare, avioane de avertizare timpurie, iar operaţiunile de zbor să se desfăşoară cu mai mare rapiditate, conform raportului. Funaiole şi alţi analişti au spus că nu există multe informaţii despre tipul de catapultă folosit - cele tradiţionale, cu aburi, sau unele mai avansate, cu sistem electromagnetic. De asemenea este neclar dacă Type 002 va fi alimentat cu energie nucleară. China are 10 submarine alimentate cu energie nucleară, dar până acum nicio navă de suprafaţă nu are propulsie nucleară. Analistul de securitate regională din Singapore, Ian Storey, a declarat că un portavion de largi dimensiuni ar crea preocupare în rândul unora dintre vecinii Chinei şi a evidenţiat importanţa relaţiei lor strategice cu Statele Unite. Odată construit, (portavionul) va surclasa orice alt vas de război al vreunei ţări asiatice, incluzând India şi Japonia, a afirmat Storey, de la Institutul ISEAS Yuspf Ishak. Este un alt indiciu cum că cea mai importantă putere navală a Asiei a devenit China, a adăugat el.
Primele două portavioane ale Chinei sunt relativ mici, pe acestea putând staţiona doar 25 de aeronave, mai puţin de jumătate din numărul de avioane care pot staţiona pe portavioanele americane din străinătate, şi au încorporate rampe de lansare la provă, configuraţie care limitează nu doar tipurile de aeronave care pot decola de pe ele, dar şi cât de multe arme şi combustibil pot transporta. Primul portavion al Chinei, denumit Liaoning, a fost un vas ucrainean din era sovietică cumpărat la mâna a doua în 1998 şi reasamblat în China. Al doilea portavion, care nu a primit un nume, construit pe teritoriul Chinei pe modelul primului portavion, a fost lansat în 2017.
Portavionul Liaoning a fost văzut mai mult ca o platformă de instruire pentru personal în arta operaţiunilor efectuate de pe acest tip de nave. Dar luna trecută, media de stat chineză a informat că nava începe să joace un rol de luptă ca urmare a modificărilor recente şi exerciţiilor intensive de pregătire. Cel de-al doilea portavion a fost supus unor teste pe mare, în portul Dalian (nordul Chinei), şi nu este de aşteptat să intre în funcţiune până în 2020. Media de stat chineză a citat experţi care au vorbit despre nevoia Chinei de a deţine cel puţin 6 portavioane, în contextul în care SUA deţin 11. Ministerul Apărării din China nu a răspuns cererii de a comenta.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCNews și pe Google News
